Înțelegerea între România și China nu era nouă: fostul premier social-democrat Victor Ponta încercase încă din 2013, când a avut o întâlnire cu președintele Xi Jinping, să aducă mai mulți investitori chinezi în țară.
Au existat trei mari investiții pe care guvernele conduse de social-democrați au vrut să le facă împreună cu companii chineze: reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, barajul și hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, în vestul țării, un proiect gândit în anii 70 și cablul submarin dintre România și Turcia, prin care ar fi urmat să fie exportată energie electrică autohtonă.
Niciunul dintre obiective nu și-a găsit fiananțatori, iar chinezii deși au fost interesați, n-au făcut pași înainte, mai ales pentru că partidele românești au viziuni diferite referitoare la relațiile cu China. Formațiunile de dreapta nu au agreat astfel de aranjamente și le-au criticat permanent, în vreme ce PSD a cultivat contactele cu Beijingul.
Era deci de așteptat, după realegerea președintelui Klaus Iohannis și preluarea guvernării de către liberali, ca Memorandumul cu China pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă să fie rupt, mai ales că China General Nuclear Power Corporation care ar fi urmat să consturiască reactoarele 3 și 4 se află în atenția Departamentul de Justiție al SUA care a transmis, în aprilie 2016, că există suspiciuni de spionaj nuclear.
Compania românească Nuclearelectrica i-a informat deja pe acționarii și investitorii săi că a primit o cerere de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri de a iniția procedurile pentru încetarea negocierilor cu chinezii. În acest fel, se pot găsi noi parteneri din zona nord-atlantică, după cum au sugerat de mai multe ori oficialii americani.
Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost gândită în perioada regimului comunist pentru ca România să devină independentă din punct de vedere energetic. Construcția a început în anii 80 după un model canadian, azi depășit, și era prevăzută cu 4 reactoare care să acopere în jur de jumătate din necesarul energetic al țării. Lunga tranzițiae politică și economică a României a amânat punerea în aplicare a planurilor inițiale, iar acum totul a devenit excesiv de scump, pentru că tehnologia cumpărată de românia acum 40 de ani nu se mai folosește. Primele două unități ale Centralei furnizează în acest moment 20% din energia electrică a țării.
Investițiile chineze într-un domeniu strategic pentru România, cum este industria nucleară a fost criticat anul trecut de fostul secretar american pentru Energie, care a notat că cele două reactoare care urmau să fie construite de chinezi se aflau aproae de baza militară americană de lângă Constanța. Chinezii rămân însă prezenți în România, unde compania Huawei și-a creat un punct nodal pentru dezvoltarea rețelei 5 G în regiune.
