„Achetăm acțiunile celor 3 bănci (n.r. Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) începând cu 2009, când au început să se ofere credite persoanelor fără activitate economică, acele credite așa și nu au fost restituite, suma e de peste 100 de milioane de dolari.
A doua perioadă e noiembrie 2014, când pachetul de control al acțiunilor de stat a fost cedat unor companii și băncile au început să finanțeze cu sume mari companiile grupului Șor. Se ofereau multe credite care nu se restituiau sau care erau utilizate pentru acoperirea creditelor mai vechi.
Punctul culminant a fost când cele două bănci, BEM și Banca Socială, au oferit credite de 13 miliarde de lei. Când BNM a prezentat planul susținerii stabilității financiare a acestor bănci, BNM a cerut 6,3 miliarde de lei, dar au fost incluse puncte adăugătoare ca să se acopere alte credite de circa 222 de milioane. Comisia pentru stabilitate financiară ia decizia de a oferi 9,5 miliarde de lei. Primul Guvern Leancă aprobă suma respectivă, iar Ministerul Finanțelor oferă garanție de stat. Banii pe 19, 20, 21 noiembrie pleacă pe conturile unor companii offshore și apoi dispar.
Etapa a 4-a - banii erau repartizați între companii afiliate grupurilor de interese implicate”, a relatat Alexandr Stoianoglo.
Procurorul General a reiterat că acheta se desfășoară luând în calcul implicarea a 4 grupuri de influență, conduse de Plahotniuc, Șor, Filat și Platon, însă a precizat că și BNM și alte instituții ale statului au jucat roluri importante în schema prin care s-au furat banii.
„Drăguțan declara că a salvat țara, nimeni nu l-a interogat, când am început să îl interogăm pe el și pe alți șefi de atunci din cadrul BNM a fost o mare surpriză pentru ei. Mulți șefi au fost direct implicați, mulți nu au întreprins nicio măsură pentru a monitoriza situația în sistemul bancar, începând cu 2012, problemele Băncii de Economii etc. În noiembrie 2014, BEM și Banca Socială au oferit credite de 13 miliarde de lei, dar ele erau falimentate. BNM s-a făcut că nu observă. Nu vreau să caut vinovați, dar oamenii care au fost implicați vor fi trași la răspundere, fie ei conlucrează cu ancheta, fie le vor fi înaintate învinuiri adăugătoare. Dacă unii reprezentanți ai instituțiilor de stat pasiv urmăreau procesul, foarte mulți erau implicați direct, deschideau conturi, companii offshore etc. Ministerul Finanțelor, cel al Economiei, BNM, Banca Socială și Unibank, toată conducerea acestor bănci a fost implicată. Unii oameni s-au pomenit în această schemă absolut întâmplător sau au fost nevoiți să întreprindă anumite acțiuni”, a punctat Alexandr Stoianoglo.
Șeful PG susține că numărul persoanelor implicate direct sau indirect în furtul miliardului se ridică la sute: „Unii au ajuns pe banca acuzaților din inerție, trebuia de găsit țapi ispășitori la acel moment”.
În cadrul unei conferințe susținute pe 18 mai, Procurorul General a declarat că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți în urma furtului miliardului, prin intermediul grupului Șor, iar în privința sa urmează a fi înaintate încă trei capete de acuzare și solicitată extrădarea imediată din SUA, pentru a fi tras la răspundere în Moldova.
La 22 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Vlad Plahotniuc, în lipsa acestuia, la solicitarea procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Calcularea termenului se va face începând cu momentul reținerii fostului lider al PD.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!