(foto, video) „A crescut prețul vieții umane.” Omul-piuliță în statul-fortăreață sau cum bunăstarea economică domină sănătatea cetățenilor

4

În prezent, ne confruntăm cu o dilemă care pune în joc bunăstarea comună în detrimentul sănătății individului. Acest moment din prezent ne motivează să medităm asupra legăturilor cu trecutul sovietic al țării noastre, bunăstarea căruia s-a construit pe prețul sănătății omului de rând. Europa Liberă a lansat a doua ediție a proiectului „AntiNostalgia – privind spre viitor”. În acest sens, a fost organizată o dezbatere cu tema „Omul-piuliță în statul-fortăreață” pentru a contura similitudini și diferențe dintre trecutul sovietic și prezent.

Ce primează într-un stat, sănătatea individului sau bunăstarea comună? Trecutul istoric al țării noastre ne amintește, prin exemplele Cernobîlului, BAM-ului, experimentelor nucleare secrete din URSS, canalului din România, că omul nu e decât o piuliță într-un mecanism complex. Întrebarea la care au încercat să răspundă invitații a fost despre contextul umanității unui stat-fortăreață pentru ca acesta să poată fi numit cu adevărat eficient.

Prima victimă răpusă de COVID-19 a fost un șoc pentru societate, după care, restul victimelor au trecut în anonimat, iar senzația acestui om piuliță s-a făcut mai palidă. Același lucru s-a conturat și pe perioada istoriei la diferite etape, când moartea din cauza foametei, a represiunilor și a deportărilor a ajuns să devină o durere insensibilă pentru societate. Din moment ce am crezut că alegerea dintre bunăstarea omului și prosperarea economică a fost depășită, pandemia ne reamintește despre aceasta și faptul că economia domină asupra piulițelor unui stat-fortăreață.

Accesul la informație

„Comparație între cele două situații, pandemia și catastrofa de la Cernobîl, este una semnificativă. Proporția catastrofei am simțit-o noi mai puternic, pentru că eram la doar câțiva kilometri distanță, doar că atunci era un deficit de informație. Atunci, în mare parte, era doar propagandă. Mulți au auzit de acele evenimente de la posturi de radio. În prezent, avem o hiperabundență de informație și cu toate acestea, lucrurile nu devin mai clare. Noi practic nu știm nimic despre cum se comportă virusul și ce ne așteaptă. Acum avem o altă problemă, e vorba despre știrile false care întovărășesc această molimă. Din cauza panicii și a știrilor false, ne aflăm într-o nebuloasă și nu știm cum vor evolua lucrurile. Avem multă informație, dar problema este să o triem”, spune istoricul Virgiliu Pâslariuc.

Situația creată poate genera nostalgii după vechiul regim totalitar, iar democrația poate rămâne păgubașă. În acest context, este important înțelegem ce se întâmplă în mai multe țări, în funcție de regimul de guvernare, dat fiind faptul că în prezent sunt mai multe discuții despre eficacitatea gestionării în regimul autoritar versus cel democratic.

„China s-a declarat victorioasă deja, Spania și SUA s-au revoltat din cauza echipamentelor, totuși sunt mai multe argumente care ar demonstra că adevărul rezolvării problemei e undeva la mijloc. Taiwan, Coreea de Sud, Hong Kong au învățat rapid lecția de COVID-19, de unde și acțiunile prompte, fiind mereu cu un pas înaintea virusului. Succesul depinde mai mult de acordul voluntar al populației decât de constrângerile înaintate de stat. În perioada Războiului Rece, cetățenii se suspectau unii pe ceilalți și se «turnau» autorităților, de aici vine și neîncrederea oamenilor în regim. Situația e reglementată mai bine de guvernările care se bucură de o încredere ridicată din partea cetățenilor și nu au trădat așteptările acestora”, a menționat politologul Marius Stan.

În prezent, lucrurile stau diferit decât erau în perioada Uniunii Sovietice. Virgiliu Pâslariuc crede că aceasta se datorează faptului că indiferent de regim, a crescut prețul vieții umane, care are o valoare indiscutabilă. „În prezent, oamenii conștientizează importanța vieții, iar pierderile umane sunt importante.”

Ce îl motiva pe omul piuliță în sistemul sovietic

Mulți dintre bunicii noștri tânjesc după sistemul sovietic și viața de atunci, dar ce îi motiva pe oamenii care s-au născut și au trăit în acel sistem să își accepte condiția, să plece capul și să se uniformizeze?

„Atunci, nimeni nu făcea diferența dintre interesele personale și cele sociale. Universul mental al homo sovieticus se baza pe interesele statului. Interesele individului se supuneau intereselor partidului și ale maselor. Omul nou sovietic trebuia să execute fără crâcnire ce i se cerea, iar ideea de motive personale nici nu se punea”, menționează politologul.

Uniunea Sovietică punea accent pe cantitate în detrimentul calității. Nu se punea accent pe interesele reale ale clasei muncitorești. Acest comunism a apărut să nege scopul declarat al unei societăți mai bune.

„În esență, Lenin și Stalin, cum se știe, luaseră o idee de la Karl Marx, o idee care este adevărată și anume că omul este cel mai prețios capital. Și, da, că omul este cel mai prețios capital, Uniunea Sovietică a dovedit-o din plin – în anii 1920, 1930, acest capital a fost exploatat la sânge: mâna de lucru, deținuții din Gulag, dar și oamenii încă liberi, sau relativ liberi. Deci, pe de o parte este sistemul care te constrânge, iar a doua componentă este propaganda. Era un regim de constrângere în numele unei ideologii”, spune Adrian Cioroianu, istoric, ambasador al României la UNESCO.

Totodată, unele persoane consideră dispariția Uniunii Sovietice drept o catastrofă geopolitică.

„Costurile pentru realizările pe care nimeni nu le poate nega, munca omului ce trebuia să se producă azi pentru fericirea generațiilor de mâine, sacrificiul, lipsurile – toate erau pentru viitor. Marea dezamăgire a oamenilor în etate, care au muncit pentru acea zi de mâine, este că în prezent au ajuns în această stare, când de fapt au crezut în acel viitor luminos. Atunci era ideea colectivismului – omul poate fi sacrificat pentru un ideal mare, iar viața omului nu valora atât cât valorează astăzi, când în prim-plan se pun drepturile omului și calitatea vieții”, spune istoricul.

În prezent, teroarea umană a fost înlocuită cu democrația și transparența, care reprezintă cel mai bun leac împotriva abuzurilor și crimelor. Cu toate acestea, oamenii mai continuă să tânjească după vechiul regim.

Proiectul „AntiNostalgia – privind spre viitor”

Prima ediție a proiectului „AntiNostalgia – privind spre viitor” a avut loc în perioada august 2018-octombrie 2019. În cadrul primului sezon, au fost organizate 10 dezbateri pe diverse teme vizând trecutul, dar și prezentul Republicii Moldova. Sunt subiecte cu care echipa redacțională a mers în școli, în muzee și în centre de cultură din zece localități.

„Scopul proiectului a fost ca prin invitații din diverse țări din regiune, dar și prin participanții locali, să le vorbim concetățenilor noștri despre trecutul sovietic, după care mulți încă sunt nostalgici, și să-i provocăm la reevaluarea acestuia, pentru ca astfel să poată privi liber în viitor. Un accent special a fost și va fi pus pe dialogul cu tânăra generație”, menționează organizatorii dezbaterilor marca Europa Liberă.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente