În jurul nostru se produc tot felul de dezastre. Cel cu numele de coronavirus a pus o lume întreagă în fața unei dileme - ce alegem, omul sau economia, sănătatea individului sau bunăstarea comună?

Realizatorii emisiunii spun că ceea ce se întâmplă acum le-a amintit de trecutul sovietic: „Cernobâlul, BAM-ul, experimentele nucleare din URSS, Canalul din România, toate construite din contul bunăstării omului de rând”.

Invitații dezbaterilor, istoricii Virgiliu Pâslariuc din Moldova și Marius Stan din România au căzut de acord asupra faptului că în ziua de astăzi, ne confruntăm cu o avalanșă de informații, din care trebuie să discernem.

„În trecut, deficitul de informație te lăsa într-o situație de suspans, acum situația este inversă, avem o hiper abundență de informație, lucrurile nu sunt clare și aceasta este sursa panicii. Avem multă informație care este contradictorie, se bat cap în cap, o avalanșă de știri false care însoțește această molimă și care sunt sursa principală de panică, cea ce ne determină reacțiile comportamentele. Nu știm cum vor evolua lucrurile, avem foarte multă informație, problema este cum să o triem”, a menționat Virgiliu Pâslariuc.

„Trăim în epoca fake news și este inmportant să discerăm între acuratețea informației și calitatea ei, mai ales în situații de criză, cum este acum. Tind să mă uit și ce se întâmplă în celelalte țări, vedem că țara de unde a început pandemia e Covid-10, China, s-a declarat victorioasă deja și a început să redeschidă centre anterior închise. În același timp, oficiali din Spania sau SUA s-au revoltat din cauza lipsei echipamentelor de protecție. Această constatare i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă țările autoritare se descurcă mai bine decât cele democratice în lupta cu pandemia. Adevărul este undeva la mijloc. În vreme ce unele țări autoritare, de exemplu Singapore, s-au descurcat destul de bine, altele, precum Iran, au cunoscut micile lor dezastre. În același fel, unele democrații s-au împiedicat - Italia și SUA, în vreme ce altele s-au descurcat admirabil - Coreea de Sud și Taiwan”, a subliniat Marius Stan.

Totuși, spre deosebire de perioada sovietică, valoarea vieții umane a crescut considerabil pentru autorități, constată istoricii. „După modul cum au reacționat toate statele, fie democratice, fie autoritare, în general a crescut prețul vieții umane, valoare vieții nu se discută. Marea majoritate a statelor au ales forme de protecție dure, pentru a salva viața omului. Deja nu mai este valabil ce spunea Stalin: moartea unui om estetragedie, moartea a milioane de oameni este statistică”, explică Virgiliu Pâslariuc.

În cadrul dezbaterilor, mai mulți tineri moldoveni au răspuns la întrebarea: Ce este mai important pentru ei, bunăstarea lor personală, sau cea a statului?

„Sunt pentru un stat prosper, în pofida bunăstării personale. Din păcate, realitatea acum este inversă, majorittatea se gândesc la bunăstarea lor personală, din acest motiv, mulți sunt adepții corupției, mitei. Toți trag la turta lor și statul mai mult sărăcește decât se dezvoltă”, a menționat Doru Curoșu, antreprenor.

„Încă nu m-am enervat suficient de tare ca să încetez să-mi plătesc contribuțiile la stat au ca să aleg să plec cu totul peste hotare. Da, pot să ies să îmi cer drepturile în stradă. Dacă aș fi mizat pe mica afacere în care mi-am plătit onest taxele, probabil în această pandemie aș fi murit de foame, pentru că nu pot avea încredere în statul în care trăiesc”, spune Aliona Rotaru, activistă civică.

„După libertatea din 1990 a RM, statul a ales să ignore oamenii. Este adevărat că prezentul e mult mai confortabil decât trecutul, dar nu este cu mult mai bun, deoarece trăim într-un stat corupt. De aceea, trebuie să lucrăm împreună, pentru a ne crea propriul viitor și să convingem statul să ne ofere ceea de ce avem nevoie”, opinează Daniela Marandici, elevă.

„Există un răspuns instinctiv, care zice că trebuie să alegi realizarea personală, pentru că ai o singură viață și statul este o noțiune destul de abstractă. Or, Pământul s-a născut fără granițe. De fapt, realizarea mea personală ar însemna o contribuție pentru bunăstarea întregului stat și nu aș mai fi o victimă, ca pe vremuri, a unui stat care încerca să anihileze individualismul și să te prefacă într-o roticică a unui mare angrenaj”, subliniază Ioana Vatamanu Mărgineanu, studentă.

„Probabil trăim în cea mai frumoase dintre lumile care au putut exista până acum pe tera. Una dintre marile probleme care va fi în perioada următoare este cum democrația va face față crizelor. Acum orice societate dispusă să păstreze viața - care este valoarea supremă - este dispusă să renunțe la ceva. Ideea este că această stare de urgență poate fi permanentizată, aici este pericolul, că sistemul democratic poate sucomba sub acest imperativ de necesitate de a ieși din criză, dar poate fi folosit de niște elite care au cu totul alte interese decât cel de bunăstare. Deci, democrația va fi puternic provocată în anii care vin și societatea va avea această datorie să o apere, deoarece și-a arătat o mai mare eficiență față de sistemele autoritare”, a concluzionat Virgiliu Pâslariuc.

Opinia este împărtășită și de istoricul Marius Stan din România. „Nostalgia a devenit un mecanism de autoapărare împotriva ritmului accelerat al schimbărilor și terapiilor de șoc economice. Lupta omului împotriva puterii este lupta memoriei împotriva uitării”, a conchis Marius Stan.

Urmăriți dezbaterile integral:

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News