„Potrivit ultimelor modificări ale Legii Securității Statului, președintele Dodon și-a tras atribuții suplimentare și competențe extinse acestui CSS, care nu este un organ constituțional și are doar statut consultativ și dă doar anumite recomandări și nu este mai presus de alte puteri ale statului. În iulie 2019, la insistența Președinției, socialiștii au insistat și s-a modificat Legea Securității statului, astfel CSS practic a devenit o instituție suprastatală, un organ de coordonare, coercitiv, subordonat direct președintelui țării, astfel subjugând alte puteri ale statului: Executivul, Legislativul, Puterea judecătorească și alte instituții”, a declarat deputatul Sergiu Sîrbu.

Potrivit acestuia, este vorba despre „o gravă încălcare a Legii Supreme, s-a încălcat principiul separației puterilor în stat, principiul legalității, s-a sfidat principiul independenței Procuraturii, Justiției”. „Dintr-un organ consultativ, acest Consiliu a devenit o bâtă politică, prin care președintele Dodon își soluționează problemele de ordin politic, se implică în problemele care pe departe nu țin de securitatea națională”, a mai adăugat Sîrbu.

Legea securităţii statului Nr. 618 din 31.10.1995, modificată la 05.07.2019, atribuie anumite competențe autorităților publice supreme în domeniu: Parlamentul, președintele țării și Guvernul, precum și Consiliului Suprem de Securitate.

Modificările votate în Parlament în iulie 2019 s-au referit anume la atribuțiile CSS, prevăzute în articolul 12 al legii, după cum urmează:

(5) Membrii Consiliului Suprem de Securitate nu au împuterniciri suplimentare de factori de decizie şi nu au dreptul de a emite dispoziţii care să depăşească limitele competenţelor conferite de funcţia pe care o deţin.

[Art.12 al.(5) în redacția LP73 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.279; în vigoare 12.07.19]

(5¹) Prin derogare de la prevederile alin. (5), Banca Națională a Moldovei aplică deciziile Consiliului Suprem de Securitate în măsura în care acestea nu aduc atingere statutului și autonomiei ei stabilite prin lege.

[Art.12 al.(5¹) introdus prin LP73 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.279; în vigoare 12.07.19]

(6) În calitate de secretar al Consiliului Suprem de Securitate poate fi desemnat un cetățean al Republicii Moldova cu studii superioare, fără antecedente penale, cu o reputație ireproșabilă și care nu este membru al vreunui partid.

[Art.12 al.(6) în redacția LP73 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.279; în vigoare 12.07.19]

(7) Autoritățile publice centrale, precum și cele subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, inclusiv cele în care autoritatea administrativă centrală are calitatea de fondator (întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul de proprietate), dar și persoanele juridice publice autonome sînt obligate să furnizeze la solicitare sau din oficiu orice date și informații, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea națională, apărarea și ordinea publică, precum și alte informații, în vederea utilizării lor pentru elaborarea deciziilor Consiliului.

[Art.12 al.(7) introdus prin LP73 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.279; în vigoare 12.07.19]

(8) Refuzul autorităților menționate la alin. (7) de a furniza datele solicitate de către Consiliul Suprem de Securitate atrage răspundere în condițiile legii.

[Art.12 al.(8) introdus prin LP73 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.279; în vigoare 12.07.19]

(9) Prin derogare de la prevederile alin. (7), Banca Națională a Moldovei furnizează informații și date în condițiile unui acord încheiat cu Consiliul Suprem de Securitate, iar în anumite cazuri, cu acordul terțelor autorități competente, dacă acestea provin din alt stat.

[Art.12 al.(9) introdus prin LP73 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.279; în vigoare 12.07.19]

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News