La 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman (1948-1952) propunea, în cadrul unui discurs, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Această propunere este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

„Guvernul francez propune plasarea întregii producţii franco-germane de cărbune şi oţel sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise participării celorlalte state ale Europei. Punerea în comun a producţiei de carbon şi de fier va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economică, prima etapă a Federaţiei europene, şi va schimba destinul regiunilor în care de mult timp se fabrică arme de război, ale căror victime au şi fost în mod constant. Solidaritatea de producţie care va fi astfel creată va face ca un război între Franţa şi Germania să devină nu numai de neimaginat, dar să şi fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea acestei puternice unităţi de producţie, deschisă tuturor statelor care vor dori să participe, va avea drept rezultat faptul că va furniza, în aceleaşi condiţii, tuturor statelor pe care le va reuni elementele fundamentale ale producţiei industriale, creând astfel fundamentele reale ale unificării lor economice.” sublinia în discursul său, Robert Schuman, potrivit https://www.robert-schuman.eu/.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, citează Agerpres.

Amplului proiect de construcţie europeană i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Astfel, ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizaţie care acţionează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecţia mediului şi sănătate, la relaţii externe, securitate, justiţie şi migraţie. Această schimbare s-a reflectat în modificarea numelui Comunităţii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

În anii trecuţi, de Ziua Europei, instituţiile UE de la Bruxelles şi Strasbourg cât şi birourile locale ale UE din Europa şi din întreaga lume îşi deschideau porţile la începutul lunii mai şi organizau diverse activităţi şi evenimente, la care erau invitaţi toţi cetăţenii, de la cei mai mici până la cei mai mari, potrivit europa.eu.

În 2020, în contextul pandemiei cu coronavirus, cu care se confruntă întreaga lume, instituţiile europene doresc să marcheze Ziua Europei printr-o serie de activităţi online, aducând astfel un omagiu europenilor, care în spirit de solidaritate, ajută Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară. Activităţile online se găsesc pe paginile web ale birourilor locale şi din întreaga lume ale UE, dar şi pe Facebook şi pe alte reţele de socializare (#EuropeDay), arată https://europa.eu/.

În 2019, Ziua Europei a fost marcată la Sibiu, unde a avut loc Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, discuţiile vizând planurile strategice ale Uniunii pentru anii care urmează, potrivit www.romania2019.eu. România a deţinut începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

---