Pe 7 mai, 20 de camioane cu echipamente sanitare transportau 500 000 de măști de protecție, 25 000 de combinezoane, mii de viziere, ochelari de protecție, mănuși și cutii cu medicamente, ca ajutor pentru Moldova din partea statului român. După ce acestea au fost întâlnite sub podul de la Telecentru și au stârnit mai multe reacții negative, a apărut o platformă unde oricine poate spune: „Mulțumesc, România!”.
Platforma o puteți găsi aici: Mulțumesc, România
Scrisoare de mulțumire către România
pentru ajutorul necondiționat și dezinteresat,
semnată de mine și de toți cetățenii care ar fi vrut
să te primească în casa mare cu brațele larg deschise.
„Bună ziua, România!
Îți scriu ca să-ți mulțumesc pentru ajutorul tău, dat cu tot sufletul, fără a cere aplauze, fără a pune condiții, ci din dorința sinceră de a fi alături de noi, cei din Basarabia.
Știu că și ție îți este foarte greu în această perioadă a pandemiei care pare că nu se mai oprește. O pandemie care a lovit în toți și care poate fi doborâtă doar prin solidaritate și unitate. Țările din familia europeană și-au dat o mână de ajutor una alteia, iar tu, draga mea Românie, ai sărit în ajutorul țării mele. Iar țara mea înseamnă medicii, asistenții medicali, șoferii de ambulanțe, profesorii, vânzătorii, brutarii, agricultorii, întreprinzătorii, pensionarii, copiii. Țara mea nu înseamnă grupul de oportuniști aroganți care și-au tras sub ei puterea. Acești oameni trăiesc cu iluzia că sunt stăpânii locului unde noi trăim. Acești oameni sunt în stare să respingă un ajutor dat oamenilor din cauza îngâmfării proprii. Anume acești oameni te-au primit sub un pod la marginea orașului, sperând că așa nu vom ști că ai venit să ne ajuți. Ei speră că, prin acțiunile lor rușinoase, te vor determina să-ți dispară dorința de a mai sprijini pe viitor Moldova. Da, o gazdă care primește oaspeții încărcați cu ajutoare la poartă, și nu în casa mare ar vrea ca acei oaspeți să facă cale întoarsă. Însă ei sunt prea egoiști și nepricepuți ca să înțeleagă că ajutorul a venit în pofida obrăzniciei lor, a venit pentru oamenii țării mele.
Te rog să ții minte acest lucru și să nu mă confunzi niciodată cu ei.
Eu am simțit rușine și tristețe față de modul în care ai fost primită în casa mea. Îmi cer iertare că ai fost întâmpinată așa. Vreau să știi că ai fost primită cu bucurie în casa mea și în sufletul meu fără a avea nevoie de permisiune. Acum, oricât de greu ți-ar fi și ție, tu ai ales să împarți cu noi din ce ai – medici, medicamente, echipamente medicale. Nu ne-ai cerut nimic în schimb, vrei doar să ne știi bine și sănătoși pe noi, cei de aici.
Îți mulțumesc, România, pentru tot ceea ce faci pentru mine și știu că va veni ziua în care ajutorul tău va fi primit cu bucurie, cu ușile larg deschise.
Cu drag,
Eu,
Cetățean al Moldovei”
