Comisia Europeană a prezis miercuri pentru anul acesta o recesiune economică „de proporții istorice” pentru Grecia, Spania, Italia, urmate imediat de Franța. Un înspăimântător declin de 7,4%, conform previziunilor economice de primăvară, publicate miercuri de Comisia Europeană (CE).
Comisia Europeană se aşteaptă așadar ca zona euro să înregistreze o contracţie record de 7,7%, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,3%, în timp ce economia Uniunii Europene va scădea cu 7,4% în 2020, urmând să crească cu aproximativ 6% în 2021.
Atunci, însă, în 2021, economiile naționale își vor reveni în mod necoordonat și dezechilibrat, ceea ce va pune în continuare în pericol coeziunea zonei euro și a întregii Uniuni Europene.
Spre deosebire de criza din 2008, care s-a prelungit aproape un deceniu, acum toate țările Uniunii, fără excepție, sunt afectate.
Comisia Europeană mai subliniază că pandemia a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare nu permite să ne aşteptăm la o recuperare rapidă în urma pierderilor suferite. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate.
Șomajul va urca de la 6,7% la 9%
Prezentarea, miercuri, a previziunilor economice, eveniment în general sec și tehnic, a luat o turnură spectaculoasă cu tonuri apocaliptice atunci când comisarul european însărcinat cu economia Paolo Gentiloni a anunțat ce implică toate previziunile. Șomajul se va accentua, deşi măsurile adoptate ar trebui să-i limiteze creşterea. Cu toate că sistemele de şomaj parţial, subvenţiile salariale şi sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecinţe grave asupra pieţei forţei de muncă.
În zona euro, se preconizează că rata şomajului va creşte de la 7,5% în 2019 la 9,6% în 2020. În UE, se estimează că rata şomajului va creşte de la 6,7% în 2019 la 9% în 2020 şi apoi va scădea la aproximativ 8% în 2021.
De asemenea, în acest an, se estimează că preţurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii şi al scăderii puternice a preţului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creşterile izolate ale preţurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei. În zona euro, inflaţia, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, este în prezent estimată la 0,2% în 2020 şi la 1,1% în 2021. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021.
Ponderea datoriei publice în PIB va creşte la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86% în 2019 la 102,7% în 2020 şi apoi va scădea la 98,7% în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va creşte de la 79,4% în 2019 la circa 95% în acest an, după care va scădea la 92% anul viitor.
Cu toate acestea, previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluţia pandemiei de coronavirus şi la măsurile de izolare aferente.
Scenariul de bază porneşte de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate. Însă o pandemie mai severă şi mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referinţă pe care se bazează actualele previziuni.
