PE SCURT
Marile orașe din întreaga lume deja planifică revenirea la normalitate după COVID-19. Acestea au venit cu o serie de inițiative ecologice, multe dintre care sunt finanțate de autoritățile locale. Din Bogota până în Barcelona, primarii vor să asigure securitatea publicului, dar și să continue lupta împotriva schimbărilor climatice.
Iată doar câteva exemple de măsuri implementate deja: Milano și Mexico City construiesc kilometri de piste pentru bicicliști, iar New York și Seattle au decis să facă trotuarele mai largi, astfel oferind mai mult spațiu pietonilor.
Aceste inițiative au menirea de a permite oamenilor să se miște într-un spațiu urban sigur, respectând distanța fizică, dar și să nu polueze aerul.
PE LUNG
C40 este o inițiativă globală, care unește 96 dintre cele mai mari orașe ale lumii, în încercarea de a construi un viitor mai sustenabil, mai ecologic și mai sănătos. Aceasta reprezintă peste 700 de milioane de oameni și un sfert din economia globală. Odată cu apariția COVID-19, în cadrul acestei inițiative a fost creat un nou grup de lucru, condus de primarul orașului Milan, Giuseppe Sala. „Prioritatea noastră este să protejăm sănătatea rezidenților și să învingem pandemia. Totuși, trebuie să ne gândim și cum vom asigura siguranța oamenilor și în viitor. Felul în care vom organiza revenirea la viața normală va defini cum vor arăta orașele noastre în următoarele decenii”, spune Giuseppe Sala, relatează The Guardian.
La o întâlnire care a avut loc în această săptămână, primarii marilor orașe au discutat despre renovarea clădirilor de locuit pentru ca acestea să consume mai puțină energie, plantarea masivă a copacilor și investițiile în energia solară și eoliană.
Primara din Montreal, Valérie Plante, spune că „avem nevoie mai mult ca niciodată să gândim redresarea economiei în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. E clar pentru mine că revenirea din criza economică trebuie să fie făcută în paralel cu revenirea din criza socială.”
Milano este orașul cu unul dintre cele mai ambițioase planuri referitoare la pistele pentru bicicliști. Autoritățile locale își propun să construiască, în această vară, aproximativ 35 km de drum pentru cei care se deplasează cu bicicleta.
În Paris, primăria a alocat 300 de milioane de euro pentru o rețea de piste, care vor urma liniile de metrou, pentru a putea fi combinate cu transportul public.
În Bogota, capitala Columbiei, și până la criza COVID-19 o rețea de 120 km de carosabil era transformată într-o zi din săptămână în pistă pentru bicicliști. Acum, pe o bună parte din această rețea va fi interzisă circulația mașinilor. Pe lângă asta, în Bogota se mai construiesc încă 76 km de piste pentru a reduce îmbulzeala în transportul public și a îmbunătăți calitatea aerului, scrie smartcitiesworld.net.
Și orașul New York pregătește 160 de km de străzi pentru „recreere social responsabilă” pe perioada crizei de COVID-19, iar Oakland, în California, va interzice circulația mașinilor pe 120 de km de carosabil din oraș și va păstra 10% din străzi pentru activitățile în aer liber.
Mexico City planifică să construiască 130 de km de piste temporare, în timp ce Barcelona adaugă 30.000 de metri pătrați la zonele pietonale existente deja și construiește încă 20 de km de piste pentru bicicliști, relatează lavanguardia.com.
Și în Londra câteva cartiere au anunțat că vor lărgi trotuarele, vor închide drumurile pentru mașini și vor stimula mersul pe jos și folosirea bicicletelor.
Doctora Rachel Aldred, de la Universitatea din Westmisnter, spune că acțiunile pe care le vor lua liderii orașelor mari în următoare câteva luni ar putea fi decisive. „E un moment foarte important. Există potențialul să menținem nivelul scăzut de poluare a aerului pe care l-am resimțit în ultimele săptămâni. Însă, acum, oamenii revin treptat la serviciu și pentru că nu prea au încredere că nu s-ar putea contamina în transportul public, preferă să-l folosească pe cel personal, astfel, s-ar putea să vedem o creștere foarte mare a nivelului de poluare a aerului”, spune ea.
Mark Watts, directorul initiativei C40, susține că primarii au suficientă putere ca să-și protejeze cetățenii și să decidă cum arată noua normalitate, după coronavirus. „Există foarte multă colaborare acum între politicienii influenți care cred că o redresare economică verde este esențială”, spune Watts. De asemenea, el menționează că deși multe dintre aceste inițiative au fost gândite pentru un termen scurt, multe dintre ele ar putea rezista în timp. „Așa vor funcționa orașele în următorii doi ani și probabil, asta va fi perioada de tranziție a economiei spre un model mai ecologic permanent.”
Daisy Narayanan, directoare de urbanism a unei asociații de ciclism din Marea Britanie, susține că recuperarea din criza COVID-19 ar putea fi „un catalizator pentru schimbarea de durată, în felul în care trăim și călătorim, în special în orașe. Criza a arătat, de fapt, cât de mult se intersectează domeniile ca sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și echitatea socială.”
În ultimele câteva săptămâni, oamenii de știință au demonstrat, în studii preliminare, legătura dintre poluarea aerului și mortalitatea sau răspândirea virusului.
Șapte lucruri pe care liderii orașelor le pot face pentru o redresare ecologică a economiei
- Eliminarea traficului din zonele rezidențiale, lărgirea trotuarelor, mai ales lângă magazine, școli și parcuri.
- Crearea rutelor de acces sigure pentru pietoni și bicicliști spre parcuri și zone verzi. Introducerea semafoarelor automate pentru pietoni, ca aceștia să nu fie nevoiți să apese un buton care ar putea să-i contamineze.
- Să creeze trasee sigure pentru bicicliști spre și de la lucru, în special, pentru angajații spitalelor, să închidă unele drumuri pentru traficul automobilelor, astfel încât oamenii din prima linie să aibă o alternativă sigură în defavoarea mașinilor private și a transportului public.
- Să creeze rute sigure pentru pietoni și bicicliști spre și de la școli. Să interzică traficul motorizat în zonele cu școli dimineața și după terminarea orelor.
- Să folosească bibliotecile, școlile și stadioanele ca să distribuie produse alimentare locale și ecologice pentru comunitățile nevoiașe, să susțină reciclarea și compostarea produselor alimentare.
- Să readapteze clădirile publice, multe dintre care sunt goale acum, și să reducă consumul de energie pentru aceste spații.
- Să lucreze cot la cot cu alte orașe și să investească în soluții ecologice, să creeze locuri de muncă în acest domeniu și să creeze o economie rezistentă și durabilă.
