IDIS „Viitorul”, preluând experiența slovacă, a continuat monitorizarea întreprinderilor de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova (în continuare - întreprinderi cu capital public) pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acestora pentru anul 2019.
O atenție sporită în cadrul analizei a fost acordată modului de respectare a legislației privind accesul la informație de către 67 de întreprinderi monitorizate. Reieșind din prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, persoanele fizice și juridice au dreptul de a solicita, în baza unei cereri scrise, orice informație, cu excepțiile stabilite de legislație, aflate în posesia furnizorilor de informații, iar aceștia au obligația să le furnizeze solicitanților, povestește juristul Viorel Pîrvan.
Potrivit legii privind accesul la informație, unii din posesorii informațiilor oficiale sunt persoanele juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale. Întreprinderile cu capital public interpretează aceste prevederi în sensul că ele nu se aplică întreprinderilor de stat, întreprinderi municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale. Pentru evitarea oricăror interpretări, se impune modificarea legii privind accesul la informație în vederea includerii întreprinderilor de stat /municipale și societăților cu cotă parte de stat/municipale în calitate de furnizori de informații, care au obligația să le furnizeze solicitanților. Acest fapt este necesar și în contextul în care avem art.18 alin.(4) din legea privind întreprinderile de stat și municipale nr.246/2017, în conformitate cu care aceste întreprinderi au obligația de a satisface interesul public onorând solicitările din partea instituțiilor mass-media și a societății civile în strictă conformitate cu legislația cu privire la accesul la informație.
În procesul monitorizării nivelului de transparență în cadrul întreprinderilor cu capital public, IDIS „Viitorul” a expediat chestionare în adresa întreprinderilor monitorizate, cu solicitarea mai multor informații publice. Drept rezultat, circa 1/3 din cele 67 de întreprinderi monitorizate au completat chestionarul, au răspuns la întrebările adresate și le-au expediat către IDIS „Viitorul”. Totodată, la inițiativa IDIS „Viitorul”, o persoană fizică terță a înaintat cereri către întreprinderi, prin care s-a solicitat o anumită informație publică și anume „suma totală de bani achitată de către întreprindere în anul 2019 la achiziționarea hârtiei A4 pentru imprimante și copiatoare”. Astfel, a fost verificat modul cum reacționează întreprinderile la solicitările de informații adresate de către persoanele fizice. Prin urmare, patru întreprinderi cu capital public au răspuns persoanei fizice și au furnizat informația solicitată, cu mențiunea că una din întreprinderi a furnizat răspunsul cu depășirea termenilor legali.
La cererea petiționarului misterios, șapte întreprinderi au adresat e-mail petiționarului în care l-au întrebat scopul acestuia în obținerea informațiilor solicitate și au solicitat alte date și informații suplimentare pentru a-și justifica cererea de acces la informații. În speță, legea cu privire la accesul la informație prevede doar trei cerințe pentru o solicitare a informațiilor și anume a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia); b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate; c) date de identificare ale solicitantului (art.12). Plus la aceasta, avem art.10 alin.(3) în conformitate cu care orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate legea este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.
Unele întreprinderi invocă că informațiile ce se referă la activitatea întreprinderilor reprezintă secret comercial, protejat de lege (din 1.03.2019 reglementările privind secretul comercial se cuprind doar în Codul civil nr.1107/2002, modernizat prin legea nr.133/2018). Însă, nu toate informațiile pot fi catalogate drept secrete comerciale, or, pentru aceasta, informațiile respective trebuie să îndeplinească un șir de cerințe cumulative, stipulate expres în Codul civil. În esență, activitatea întreprinderilor prezintă interes public, acestea fiind fondate de către autorități publice, care le-au transmis în administrare, fie ca aport în capitalul social anumite bunuri proprietate de stat/ municipală, care le permite să desfășoare o anumită activitate economică, iar acestea din urmă transferă din profitul lor sume de bani către bugetul de stat/municipal.
Citește analiza integrală semnată de juristul Viorel Pîrvan în Buletinul Informativ al inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
