În Republica Moldova, tratamentul la domiciliu a persoanelor infectate cu COVID-19, dar cu simptome ușoare a început abia pe 10 aprilie 2020. Astfel, din acea zi, 135 de persoane și-au început tratamentul acasă sub monitorizarea constantă a medicilor de familie. Strategia de tratare acasă a persoanelor infectate, dar în stare satisfăcătoare, a fost încurajată de Organizația Mondială a Sănătății de la începutul declarării pandemiei. În acest context ne-am propus să comparăm felul în care se desfășoară acest tratament în Italia, Spania și republica Moldova. Despre experiența italienilor și spaniolilor ne-au povestit Silvia Bagrin și Sergiu Pădure, care se află pe prima linie în țările în care au imigrat.
Protocolul italian, mai complex
În comparație cu protocolul de realizarea a tratamentului de COVID-19 acasă aprobat în Republica Moldova, în Italia acesta presupune o serie vastă de medicamente.
Moldoveanca Silvia Bagrin studiază și muncește în Rimini, Italia. De când a fost declarată pandemia în Italia, aceasta face voluntariat în cadrul asociației „Croce Blu”. Este responsabilă de transportarea cu ambulanța a persoanelor infectate de COVID-19. În una dintre serile sale libere, aceasta ne-a povestit care este protocolul de tratament acasă în Italia.
Persoanele suspecte și simptomatice sunt supravegheate de medicul de familie, care stabilește riscul clinic. Acesta verifică temperatura corpului de două ori pe zi și respirația de patru ori pe zi. Dacă pacientul dispune de un pulsoximetru portabil, se verifică nivelul oxigenului de patru ori pe zi. Dacă valoarea indicată este mai mică de 95%, este consultat medicul. Rezultatele verificărilor trebuiesc raportate zilnic medicului de familie, care actualizează cartela clinică a pacientului la distanță.
Silvia Bagrin ne-a povestit că medicii din diferite regiuni ale țării comunică și împărtășesc experiența lor. Astfel, la 27 martie, cei din regiunea Lombardia (unde a fost înregistrat primul mare focar din Italia) recomandau tuturor pacienților, fie ei internați sau în tratament la domiciliu, terapie antibacteriană și terapie anticoagulantă cu enoxaparină.
Pe lângă acestea, medicii spun că hidratarea este acum mai importantă ca niciodată.
Medicamentele sunt distribuite la domiciliul pacienților de către asociații, precum cea în care activează Silvia Bagrin. Rețele medicale sunt completate online și trimise pe emailul bolnavului și asociațiilor, reprezentanții cărora merg cu ele la farmacie.
Silvia Bagrin consideră că tratamentul acasă cu monitorizarea medicului de familie este foarte important. Motive sunt cel puțin două – pentru a evita suprapopularea spitalelor și pentru a evita infectarea în spitale, în timpul testării.
În Italia, perioada de incubare a virusului este considerată de la 6 la 14 zile, în funcție de încărcătura bacteriană. Acolo sunt testate la prezența virusului doar persoanele care au cel puțin două simptome asociate COVID-19 sau dacă au contactat cu persoane infectate.
Protocolul spaniol se schimbă de la o zi la alta
În Spania, nu există un protocol stabilit constant, ne spune Sergiu Pădure, medic moldovean stabilit în Spania, care lucrează la secția de urgență a unui spital din Madrid. „Practic în fiecare zi se stabilesc protocoale noi, atât la nivel de tratament, cât și de internare de pacienți Covid pozitivi sau cu suspiciune de infecție”, spune medicul.
În incinta spitalului, a fost organizată o zonă de urgență adaptată doar pentru pacienții cu simptome respiratorii. Acolo, pacienți sunt înregistrați și prima explorare li se face într-o zonă comună. Ulterior, aceștia trec în zona de suspiciune de infecție cu virus, așteptând acolo rezultatele de analize de sânge și radiografie de torace timp de câteva ore. În perioada de așteptare, dacă e nevoie, li se administrează tratament.
„Aici intervine protocolul actual și prin actual mă refer cel din garda de ieri. Pacientul tânăr, fără pneumonie și fără boli cronice asociate, se tratează în izolare acasă cu tratament simptomatologic. Pacientul tânăr cu pneumonie unilaterală, fără boli cronice, se tratează la domiciliu în izolare cu antiviral, antiinflamator etc. Tratamentul i se administrează complet de la spital. Pacientul cu vârstă medie sau tânăr cu pneumonie bilaterală se internează în spital cu tratament specific. Pacienții în vârstă cu pneumonie indiferent uni sau bilateral se internează. Dacă au saturație de oxigen joasă, persoanele sunt internate în zona de observație sau prespitalizare și dacă e necesar în zona de înaltă dependență pentru ventilare mecanică”, explică Sergiu Pădure.
Protocol moldovenesc
În Republica Moldova, conform protocolului intrat în vigoare pe 10 aprilie, pacienții cu forme ușoare de COVID-19 care nu suferă de boli secundare (cum este diabetul, maladii cardiovasculare sau oncologice) sunt tratați la domiciliu.
Medicii de familie urmează să informeze (telefonic și/sau prin oferirea informației vizuale – pliante, pe suport de hârtie, e-mail, Viber etc.) pacienții plasați în tratament la domiciliu, privind măsurile obligatorii de tratament, autoizolare și acțiuni în caz de agravare a stării de sănătate.Totodată, pacientului îi va fi elaborată o fișă de monitorizare în care se va ține evidența pe parcursul a 14 zile.
Citește și istoria unei familii care s-a lecuit la domiciliu
„În primul rând, sunt persoane cu vârsta de până la 60 de ani și nu au maladii concomitente. Medicul de familie telefonic discută cu persoana referitor la clinică, datele clinice și datele epidemiologice. Anume aceste criterii stau la baza stabilirii diagnosticului. Vorbim și despre alte semne ale bolii respiratorii: tuse, febră, durere în gât, cefalee. Și criteriile epidemiologice, care deja sunt clare. Apariția acestor semne permite medicului de familie de a stabili diagnosticul COVID-19 și, cel mai important, stabilirea acestui diagnostic se face la domiciliu, fără a veni pacientul în instituția medicală și fără testare. Acest număr de persoane cu diagnosticul confirmat în baza de criterii clinice și epidemiologice, se includ în raportarea totală a situației pe țară”, a explicat Tatiana Zatâc, șefa Direcției Asistență Medicală Primară din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la briefingul de pe 14 aprilie.
