Atenție la căpușe! ANSP ne spune cum să evităm aceste insecte și cum să procedăm dacă ne-a mușcat una

Atenţie foarte mare când mergeţi la picnic la iarbă verde, indiferent că alegeţi pădurile sau parcurile. Suntem în plin sezon al căpuşelor, multe dintre ele fiind purtătoare de boli cum ar fi borelioza sau boala Lyme. În acest context, Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP), atenționează populația să fie precaută atunci când merge în natură și vine cu un set de recomandări pentru a reduce expunerea la mușcăturile acestor insecte.

Foto: Medical News Today

Specialiștii ANSP recomandă cetățenilor să evite mediile în care căpușele viețuiesc. Totuși, dacă preferați să mergeți la o plimbare în parc sau în pădure, se recomandă să respectați următoarele măsuri de precauție:

- Folosiţi un produs repelent — indicat pentru îndepărtarea căpușelor.

- Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni.

- Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele.

- Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți cu corpul pe plantele din jur.

La întoarcere din natură, ANSP recomandă persoanelor să verifice minuțios hainele și lenjeria de corp la prezența acestor insecte, apoi să le spele. De asemenea, să facă un duș și să inspecteze corpul în fața oglinzii, în special a regiunilor cu piele fină (sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap);

„Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat”, spun reprezentanții ANSP.

În cazul în care pe corp se depistează o căpușă, specialiștii ANSP recomandă ca aceasta să fie înlăturată operativ și inofensiv.

„La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, de asemenea, aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului”, precizează experții.

Cum se extrage corect o căpușă / Sursa:ASNP

Recomandări utile pentru îndepărtarea căpuşei:

- Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit, tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

- Cu pensetă se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpuşa din piele.

- Locul muşcăturii se spală cu apă curată cu săpun şi se prelucrează cu tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

ANSP menționează că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. De aceea, persoana mușcată de căpușe va atrage atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe, cum ar fi afecţiuni dermatologice cu apariţia eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară adresarea precoce la medic.

Potrivit specialiștilor, din toate speciile de căpuşe, 10% au capacitatea de a transmite boli sau pot produce afecţiuni cauzate de modul de nutriţie. Căpușele ixodide se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri. Sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc., se adăpostesc sub frunze, printre rădăcinile superficiale ale ierburilor.

Prin înțepătura unei căpușe infectate se transmit agenți cauzali ce pot provoca maladii grave precum encefalita de căpuşă, boala Lyme, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q, etc. În momentul muşcăturii, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, deci muşcătura este indoloră şi rămâne neobservată.

Mai expuși riscului de a fi mușcat de căpușă sunt persoanele care practică activități la aer liber, cum ar fi camping în natură, pescuit sau vânătoare.

În prezent, pentru Republica Moldova, boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială, înregistrată în toate teritoriile administrative. În ultimul deceniu au fost raportate peste 1600 cazuri de îmbolnăvire (2018 — 197 cazuri, 2019 – 211). Cele mai multe cazuri de boală se raportează în Chişinău, Orhei și Strășeni.


Pub