Instituțiile de stat din Republica Moldova au accesat anul trecut de 42 de milioane de ori datele personale ale cetățenilor în Registrul de Stat al Populației prin intermediul tehnologiei Common Object Interface (COI). Tehnologia nu ar corespunde cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora. Datele se conțin în raportul pentru 2019 al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Experți susțin că 42 de milioane este numărul aproximativ de cazuri în care persoanele nu au fost informate despre faptul că datele lor personale au fost prelucrate.

Astfel, în 2019, doar prin intermediul COI, Agenția Servicii Publice a făcut 20,5 milioane de accesări, de trei ori mai mult decât în 2018, Ministerul Afacerilor Interne - 18,9 milioane de accesări, Serviciul Fiscal de Stat - 2,6 milioane, Serviciul de Informații și Securitate - 32.270 și Centrul Național Anticorupție - 16.491.

„Problema utilizării COI rămâne una nesoluționată până în prezent, în condițiile în care autoritățile statului accesează date cu caracter personal, în marea majoritate a cazurilor, prin intermediul acestei tehnologii, care, în fapt, nu corespunde cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale automatizate și nu asigură identificarea nominală a utilizatorilor care au efectuat operațiuni de accesare a datelor, însă care, au obligația de a justifica scopul și temeiul legal al acestor operațiuni”, se arată în raportul CNPDCP.

Expertul Sergiu Bozianu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Vieţii Private, susține că numărul uriaș de accesări ale datelor cu caracter personal nu ar avea o acoperire legală. „Toți vor date personale, fără asta, nu merg schemele, nu pot fi înscentate anumite acțiuni, nu poate fi efectuat spionajul economic etc. Este adevărat că informația trebuie să circule și să genereze alte tipuri de date având în vedere principiul „liberei circulații a datelor” care există în UE, însă acest schimb de date, accesări, dezvăluiri etc. trebuie făcut după reguli transparente și legale. Noi avem doar o cifră aproximativă, însă nu înțelegem în ce constau aceste fluxuri de date. Eu nu-mi închipui că MAI spre exemplu a avut anul trecut 20 de milioane de cauze penale/contravenționale în examinare, și nu vreau să-mi închipui că SIS a avut în gestiune peste 32 de mii de cauze speciale sau interceptări sau verificări de date. La aproximativ 3 milioane de cetățeni 42 de milioane de accesări este o cifră uriașă”, a punctat Sergiu Bozianu.