Vasile Botnaru discută cu istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „În plină stare de urgență, împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Vladimir Lenin a trecut, practic, neobservată. Monumentul părintelui Revoluției din Octombrie de la „Moldexpo” nu pare să fi dat ochii cu comuniștii lui Vladimir Voronin care altădată obișnuia să înmâneze carnete de partid chiar sub mâna larg întinsă înspre zările luminoase a lui Vladimir Ilici. Epidemia a impus restricții drastice, deși prin alte părți, în Rusia, comuniștii lui Ziuganov, cu riscul de a se alege cu amenzi pentru încălcarea regimului de izolare publică, și-au făcut totuși datoria de urmași fideli ai marelui lor îndrumător.”
Europa Liberă: Veți fi de acord probabil că partidul lui Ziuganov diferă de Partidul Comuniștilor moldoveni, care au migrat spre alte partide. Dacă vine vorba de Moscova, a apărut pe radarul Chișinăului acest împrumut criticat și discutat. Nici măcar după aprobarea acestuia în legislativ nu se vor potoli spiritele, e de presupus, nu?
Gheorghe Cojocaru: „Da, așa este. După ce în bugetul de stat pentru acest an s-a descoperit o gaură de circa 16 miliarde de lei, orice mijloace financiare direcționate către Republica Moldova, inclusiv acest credit din Federația Rusă nu poate fi decât binevenit. Însă, dincolo de faptul că toată lumea înțelege cât de necesare sunt aceste mijloace financiare, discuția în jurul creditului rusesc trebuia să clarifice dacă condițiile în care banii sunt oferiți sunt sau nu sunt avantajoase pentru economia națională și pentru societate, în ansamblu. Votul majoritar în favoarea ratificării acordului de credit n-a dat totuși un răspuns convingător la această întrebate.”
Europa Liberă: În dorința de a-i determina pe deputații democrați să sprijine împrumutul rusesc, președintele Dodon a făcut aluzie la posibile alegeri parlamentare anticipate, din care, presupune președintele Dodon, așa înțelegem noi din anumite comentarii, democrații ar putea ieși mai șifonați. Este oare aici o legătură între credit, alegeri parlamentare și prezidențiale?
Gheorghe Cojocaru: „Da, este o legătură, evident, însă subiectul unui împrumut financiar n-ar trebui să provoace atâtea interpretări și pasiuni politice, iar cel care a indus această dezbatere în societate nu este nimeni altul decât președintele Dodon. El este cel care a solicitat creditul din partea guvernului rus și, se pare, n-ar fi străin nici de modul în care acest acord a luat până la urmă forma finală. Prin urmare, întrebările apărute în legătură cu acest credit, fie din partea opoziției, fie din partea democraților, partenerii socialiștilor de la guvernare, toate aceste întrebări sunt legitime. Interesul președintelui față de ratificarea acordului de credit este cunoscut, mai ales că o a doua tranșă urmează să fie acordată în plină campanie pentru viitoarele alegeri prezidențiale. Opțiunea alegerilor parlamentare anticipate pare însă improbabilă din punct de vedere juridic, înainte de toate.”
Europa Liberă: Lidera PAS, Maia Sandu, a sesizat procuratura în legătură cu negociatorii pe care încearcă să-i identifice opoziția. Cât de edificatoare ar putea fi această informație?
Gheorghe Cojocaru: „Dacă guvernul habar nu are cine concret a negociat acest credit, este grav de tot și, în această situație, întrebarea Maiei Sandu către Procuratura Generală este firească, legitimă, dar și necesară. După cum și ratificarea de astăzi a acordului, fără a se aștepta reacția Curții Constituționale la sesizarea deputaților din grupul „Pro-Moldova”, nu poate să nu trezească noi întrebări și nedumeriri.”
