Politicienii din opoziție spun că ar fi o formă de a întări dominația și influența Federației Ruse. Iar deputații PAS au dat publicității miercuri o declarație în care cer renegocierea creditului, care ar conține prevederi păguboase care „pot împovăra țara pe mulți ani înainte”. Este o competiție între cele două surse de asistență, Uniunea Europeană și Federația Rusă? am întrebat-o Liberă pe Maia Sandu, președintă a Partidului Acțiune și Solidaritate.
Maia Sandu: „Eu nu văd o competiție, eu văd o încercare de manipulare din partea lui Igor Dodon în raport cu asistența pe care o primește și pe care o poate primi Republica Moldova. Igor Dodon de fiecare dată încearcă să prezinte asistența venită din Occident în lumină negativă, în situația în care Republica Moldova a beneficiat de-a lungul timpului și beneficiază, și poate beneficia, în special în aceste timpuri grele, de sume enorme de asistență. În cazul Uniunii Europene, au fost anunțate mai multe pachete de ajutor pentru țările din Parteneriatul Estic, în același timp, sunt disponibile 70 de milioane de euro din contul asistenței macrofinanciare în acele două tranșe care pot fi obținute dacă guvernul ar îndeplini angajamentele pe care le-a făcut.
Avem o guvernare și un președinte care încearcă să folosească acest subiect în scopuri electorale
Suplimentar tocmai a fost anunțată această asistență macrofinanciară următoare în sumă de 100 de milioane de euro care, din câte înțeleg, va fi eliberată în două tranșe și toți acești bani se oferă pentru interesele cetățenilor Republicii Moldova la condiții foarte bune în comparație cu creditul rusesc, de exemplu, în raport cu care noi avem mai multe semne de întrebare și pe care guvernul nu vrea să le clarifice, așa cum am văzut. Noi avem nevoie de tot ajutorul care este în interesul cetățenilor, care este la condiții bune și, respectiv, de atitudinea guvernului, de atitudinea autorităților depinde cât de multe resurse Republica Moldova va putea obține și cât de ieftine vor fi aceste resurse. În situația în care avem o guvernare și, în special, un președinte care manipulează și încearcă să folosească acest subiect în scopuri electorale, riscăm să obținem mai puține resurse decât în cazul în care am avea o guvernare responsabilă.”
Europa Liberă: Dar manipularea în ce constă? Iată, Dvs. cum ați explica?
Maia Sandu: „Așa cum am văzut cu toții, cu fiecare ocazie, Igor Dodon povestește că nu am primit niciun bănuț din partea Uniunii Europene, trece cu vederea toate anunțurile făcute, nu vorbește despre faptul că Uniunea Europeană deja a alocat bani pentru Organizația Mondială a Sănătății și noi primim ajutoare din partea Organizației Mondiale a Sănătății, de fiecare dată când vine vorba despre asistența macrofinanciară, nu vorbește despre necesitatea îndeplinirii de către guvern a angajamentelor, ci preferă să spună că această asistență nu este disponibilă, pentru că, uite, nu vine peste noapte în buget. Un guvern responsabil ar fi capabil să aducă această asistență macrofinanciară, ambele tranșe, într-un termen foarte scurt. Deci, condițiile pentru ambele tranșe ar putea fi îndeplinite în trei săptămâni, acolo mai avem aceste 100 de milioane și această asistență poate fi obținută în paralel, deci, nu este necesar să expire termenul pentru prima asistență macrofinanciară ca să devină accesibilă cea de-a doua asistență macrofinanciară. Totul depinde de capacitatea guvernului, dar și de discursul autorităților. Atât timp cât Igor Dodon vorbește sau prezintă în lumină negativă, în special asistența care vine din Uniunea Europeană, evident că acest lucru trezește nemulțumiri la Bruxelles și asta poate să aibă efecte negative asupra deciziilor despre sumele alocate țării. Comunicarea trebuie să fie corectă. De exemplu, Igor Dodon spune că împrumutul rusesc sunt primii bani reali care vin în Republica Moldova, ceea ce este fals.
Banii din împrumutul Fondului Monetar Internațional deja sunt în Banca Națională și ei vor putea fi folosiți imediat ce va fi aprobat acest acord în parlament. Deci, iată aici un exemplu de manipulare. Doi: atunci când vorbim despre Uniunea Europeană, așa cum am zis, Uniunea Europeană are multe instrumente prin care poate ajuta, de exemplu, acordând bani OMS-ului, mai departe OMS-ul face achiziții, aceste lucruri sunt extrem de importante, de unele dintre ele deja am beneficiat. Uniunea Europeană poate să sprijine sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, a și anunțat acest lucru și va folosi mecanismele existente, deci, linii de creditare deschise prin băncile Republicii Moldova. Și eu cred că este foarte bun acest mecanism în situația în care guvernul, iată, refuză să sprijine direct segmentul întreprinderilor mici și mijlocii. E foarte bine că Uniunea Europeană va putea să canalizeze această asistență, într-un fel, ocolind guvernul și ocolind aceste riscuri de politizare a sprijinului pentru mediul de afaceri. Dincolo de asta, poate exista și sprijin bugetar atunci când banii ajung direct în buget, pentru că asta vrea guvernul, vrea bani la buget, nu bani care ajung să sprijine cetățenii sau agenții economici direct. Pentru a obține acești bani de la buget, este nevoie să se facă anumite lucruri, așa cum le-am făcut noi în vara anului precedent ca să putem să obținem sprijin bugetar și noi am reușit să obținem miliarde și miliarde de lei într-un timp foarte restrâns, exact asta ar putea să obțină și guvernul actual, dacă ar îndeplini anumite angajamente care nu sunt foarte dificile în situația în care există angajament politic pentru aceste reforme.”
Europa Liberă: Apropo, am observat și eu că autoritățile ar vrea ca să vină banii direct în buget. Dvs. ne-ați putea explica de ce?
Maia Sandu: „Pentru că atunci există mai multă discreție, e la latitudinea autorităților. De exemplu, dacă Uniunea Europeană dă bani pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, guvernul nu mai are ce să facă pe această decizie, nu poate să decidă că banii merg la reparația drumurilor, de exemplu, pentru că vedem că autoritățile au o obsesie sau, mai bine zis, Igor Dodon are o obsesie să țină banii toți pentru ca în toamnă să deschidă șantiere de reparație a drumurilor. Deci, în momentul în care banii vin în buget, guvernul decide ce face cu acești bani; în momentul în care banii vin pentru susținerea unui program sau altuia, unei categorii de cetățeni sau alteia, guvernul are mai puțină discreție. Doi: vedem atitudinea față de împrumutul rusesc, atunci când nu există condiții, nu le cere nimeni să facă reforme, nu se va uita nimeni unde au ajuns banii și cum au fost cheltuiți acești bani, deci lor le place să obțină bani, dar să facă ce vor ei cu acești bani, fără să fie monitorizare externă.”
Europa Liberă: Legat de acest credit rusesc, s-au spus multe despre acest credit, inclusiv formațiunea Dvs., inclusiv Dvs. ați spus în linii mari ce credeți despre acest credit. V-aș solicita totuși o părere acum, nu la fierbinte, dar deja după ce ați analizat lucrurile, puteți să intuiți deja ce e cu acest credit? Ce se urmărește de fapt?
Se deschide poarta pentru datorii private pe care să și le asume statul Republica Moldova
Maia Sandu: „Eu am urmărit câteva discuții în parlament, în comisiile parlamentare și am fost surprinsă în sensul negativ de răspunsurile ministrului finanțelor, care nu a oferit niciun răspuns în raport cu întrebările formulate de deputați, în special atunci când vorbim de prevederea ciudată de la articolul 7.2, prin care se deschide poarta pentru tot felul de datorii private pe care să și le asume statul Republica Moldova, datorii formate în urma creditării de către băncile rusești a unor debitori din Republica Moldova. Ministrul finanțelor nu a avut niciun răspuns, singurul lucru pe care l-a spus a fost că e la latitudinea deputaților, dacă vor să voteze acordul sau nu. Pornind de la răspunsurile sau de la lipsa răspunsurilor ministrului finanțelor la acest subiect, pornind de la faptul că secretarii de stat din Ministerul Finanțelor s-au eschivat de la discuții în comisii, e clar că acolo e îngropat ceva urât. Deci miroase urât de la acest articol, nu este doar o întâmplare, e o chestie care a fost pusă acolo conștient și care se dorește exploatată în viitor, un lucru foarte periculos, din punctul nostru de vedere.”
