De ce Covid-19 afectează diferit bărbații și femeile

PE SCURT

Covid-19 are efecte profund diferite pentru bărbați și femei – și nu doar în ceea ce privește sănătatea lor. Pentru un virus care infectează oamenii fără discriminare, de unde vin aceste diferențe?

De la șoferii de autobuz până la prim-miniștri, oamenii din toate categoriile se îmbolnăvesc grav de Covid-19. Acest lucru a atras observația precum că boala nu face discriminări. Coronavirusul este, până la urmă, o piesă mai mult sau mai puțin neînsuflețită de material genetic plutitor. Nu este capabil de discriminare activă, scrie BBC într-o analiză.

Și totuși, virusul are efecte foarte diferite asupra unor sau altor grupuri de oameni.

PE LUNG

Virusul Covid-19 afectează în mod diferit, la nivel fizic, bărbații și femeile. Totuși diferențele nu țin doar de partea fizică, ci și de perspectivele noastre de sănătate și economice pe termen lung.

Diferențe la nivel fizic

Una dintre cele mai marcante diferențe apărute până în prezent este rata mortalității bărbaților și femeilor.

În SUA, de exemplu, de două ori mai mulți bărbați au murit de virus decât femeile. În mod similar, 69% din totalul deceselor cauzate de coronavirus din Europa de Vest au fost de sex masculin. Tipare similare au fost observate în China și în alte părți ale lumii.

O echipă de cercetători, condusă de Anna Purdie de la University College London, studiază diferențele de sex în diferite țări și lucrează pentru a afla mai multe despre cauzele acestor diferențe.

Deocamdată, motivul este încă neclar.

Una dintre posibilele teorii spune că răspunsul imun al femeilor la virus este mai puternic, informează Philip Goulder, profesor de imunologie la Universitatea din Oxford. „Răspunsul imun de-a lungul vieții la vaccinuri și infecții este de obicei mai agresiv și mai eficient la femei, comparativ cu bărbații”, spune el.

Acest lucru se datorează parțial faptului că femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au doar unul – ceea ce este important atunci când vine vorba de un coronavirus. „În special, proteina prin care sunt sesizați viruși precum coronavirus este codificată pe cromozomul X”, spune Goulder. Ca urmare, această proteină este exprimată de două ori mai mult comparativ cu bărbații, iar răspunsul imun la coronavirus este, prin urmare, amplificat la femei. “

O altă posibilitate este aceea că diferența vine de la stilul de viață diferit între femei și bărbați. „Există diferențe de comportament importante între sexe. De exemplu fumatul afectează nivelul bolilor preexistente, cum ar fi boli de inimă, boli pulmonare cronice și cancer”, spune Goulder.

„Diferența atunci când vine vorba despre stilul de viață este vizibilă în special în unele țări precum China, unde 50% dintre bărbați fumează, comparativ cu 5% dintre femei.”

Dar în această etapă a pandemiei, nu există suficiente dovezi care să spună dacă acesta este rezultatul diferențelor biologice, al stilului de viață sau o combinație dintre cele două.

Enlarge

9D9A0400
Foto: Tatiana Beghiu

Criza financiară

Există, totuși, dovezi despre un alt mod în care virusul afectează diferit bărbații și femeile.

Michèle Tertilt, economistă la Universitatea Mannheim din Germania, a lucrat cu colegii săi pentru a aduce dovezi cu privire la modul în care pandemia a afectat bărbații în raport cu femeile din SUA. Izolarea și blocarea activităților economice au dus deja la numeroase pierderi de locuri de muncă.

Dar șomajul nu se răsfrânge în mod egal și din cauza circumstanțelor unice ale acestei crize economice. „Este destul de neobișnuită și diferită comparativ cu o recesiune tipică”, spune Tertilt.

În SUA, 1,4 milioane de oameni au devenit șomeri în martie, cea mai mare cădere din 1975. Femeile au fost mai lovite decât bărbații, cu o creștere de 0,9% a șomajului față de o creștere de 0,7% pentru bărbați.

Un alt mod în care actuala criză este neobișnuită este faptul că, într-o recesiune, bărbații sunt adesea loviți mai greu decât femeile din punct de vedere al șomajului. Acest lucru este cauzat de faptul că mai mulți bărbați lucrează în industrii care sunt strâns legate de ciclurile economice – cum ar fi construcția și fabricile. Dimpotrivă, femeile domină mai mult în industrii care nu sunt legate de cicluri economice, cum ar fi asistența medicală și educația.

Dar, de această dată, alți factori au cel mai mare impact asupra locurilor de muncă ale oamenilor.

Un factor este funcția pe care o ai în echipă: fie „cheie” sau „critică”. Echipa Tertilt a clasat lucrătorii în domeniul sănătății, al transporturilor, al serviciilor de protecție (cum ar fi poliția), agricultură, pescuit, silvicultură, întreținere și reparații ca „lucrători critici”.

Prin această clasificare, 17% dintre femeile angajate au funcții critice, comparativ cu 24% dintre toți bărbații angajați.

Al doilea mare factor este posibilitatea oamenilor de a lucra de la distanță. Tertilt și colegii săi au selectat joburile în funcție de posibilitatea de a lucra la distanță sau nu – un analist de afaceri ar putea foarte bine să lucreze de la distanță, în timp ce un barman nu poate.

Tertilt a constatat că mai mulți bărbați aveau locuri de muncă la distanță: 28% dintre bărbați față de 22% dintre femei.

„Am fost puțin surprinsă de asta”, spune ea. „Mă așteptam ca mai multe femei să aibă locuri de muncă la distanță – de exemplu, femei care ocupă locuri de muncă în guvern, în oficii și așa mai departe.

„Dar, după ce începi să te gândești la asta, are sens – o mulțime de femei lucrează în restaurante, în industria călătoriilor. Și la nivel mondial, restaurantele și barurile sunt închise, iar călătoriile sunt foarte limitate.”

Cercetările efectuate de Institutul pentru Studii Fiscale din Marea Britanie prezintă o imagine similară. Studiul constată că femeile din Marea Britanie lucrează cu aproximativ o treime mai mult decât bărbații într-un sector care a fost puternic afectat sau blocat în întregime din cauza pandemiei, cum ar fi comerțul cu amănuntul și industria ospitalității.

„Din perspectiva economică, femeile cu salarii mici au fost afectate cel mai tare”, spune Natasha Mudhar, directoare executivă și co-fondatoare a The World We Want, o companie care are ca scop accelerarea progresului către Obiectivele ONU de dezvoltare durabilă.

Diferența de remunerare între femei și bărba​_ți amplifică această inegalitate – nu numai că femeile pierd locuri de muncă, dar înainte de criză câștigau și mai puțini bani.

„Pentru fiecare liră sterlină pe care un bărbat îl poate cheltui pe necesități în timpul acestei crize, o femeie poate cheltui doar 82 pence”, spune Mudhar. În SUA, diferența de remunerare între femei și bărbați este similară, femeile câștigând 85% din ceea ce câștigă bărbații. În Australia este de cifra este de 86%, în timp ce în India este de 75%. Și acest lucru este și mai grav pentru femeile din anumite rase și etnii. În SUA, de exemplu, femeile de culoare câștigă cu 21% mai puțin decât femeile albe.

Familiile monoparentale au fost lovite și mai tare. Cercetările echipei Tertilt estimează că există 20 de milioane de părinți singuri în SUA, dintre care trei sferturi sunt femei. „Chiar dacă vorbim despre o asistentă medicală sau un medic, chiar dacă are un loc de muncă în infrastructura critică – aceste persoane pot avea copiii acasă și nu îi pot lăsa fără supraveghere”.

Chiar și pentru părinții singuri, cu joburi la distanță, ar putea să nu fie real să lucreze în continuare cu copiii în casă. „Nu pot angaja o bonă sau nu pot să roage un vecin sau o bunică”, spune Tertilt. 

Expunerea inegalității

Virusul Covid-19 este cel mai recent dintr-o listă lungă de epidemii care au adus la inegalități economice.

Clare Wenham, profesoară asociată de politică globală de sănătate la London School of Economics and Science spune că aceasta este o problemă despre care nimeni nu a vorbit, iar factorii de decizie nu au fost conștienți de ea.

Wenham și colegii ei au cercetat impactul focarelor Zika și Ebola asupra bărbaților și femeilor și cercetează acum efectele pe care le are Covid-19.

Una dintre consecințele epidemiei de Ebola din Sierra Leone a fost o creștere dramatică a mortalității materne. Organizația Mondială a Sănătății a subliniat că serviciile de sănătate ale maternității rămân esențiale în timpul pandemiei și că toate femeile „au dreptul la îngrijiri de înaltă calitate înainte, în timpul și după naștere”. Dar acest lucru nu este întotdeauna aplicat în practică.

„Știm din focarele anterioare, că toate resurse sunt îndreptate spre infecție”, spune Wenham. „Asta înseamnă că furnizarea serviciilor de rutină este perturbată. Și primele lucruri care vor dispărea vor serviciile de sănătate maternă.”

Ar putea fi afectat și accesul la contracepție. Organizația de planificare familială Marie Stopes a estimat că 9,5 milioane de femei și fete din întreaga lume ar putea risca să piardă accesul la contracepție și la serviciile de avort oferite de către organizație în 2020, din cauza pandemiei.

În urma pandemiei au apărut și cazuri de violență în familie. În Franța, cazurile au crescut cu o treime în prima săptămână de blocaj, în timp ce rapoartele au crescut cu 75% în Australia, iar numărul de cazuri s-a dublat în Liban. În timp ce violența în familie poate afecta ambele genuri, femeile sunt de multe ori cele mai afectate. În SUA, femeile au de două ori mai multe șanse să fie supuse violenței din partea partenerului și de 14 ori mai probabil să fie violate, de exemplu.

„Știm că violența în familie se întâmplă în mod normal în casă”, spune Wenham. „Atunci ce se va întâmpla când închidem oamenii în casă într-o perioadă stresantă, când nu au bani și nu pot merge la serviciu? Nu trebuie să fii om de știință pentru a vedea de ce asta duce la mai multă violență în familie.”

Imaginea de ansamblu este, incontestabil, una sumbră – pentru ambele sexe în mod diferit.

Pentru bărbați, în special cei în vârstă, riscul imediat de deces din cauza bolii este cea mai mare îngrijorare. În cazul femeilor, care au mai multe șanse să se recupereze, repercusiunile sociale și economice ale Covid-19 pot dura ani de zile.

Cercetările lui Tertilt au descoperit totuși două efecte mai puțin negative pentru egalitatea de gen.

Primul este flexibilitatea la locul de muncă. „Milioane de companii se adaptează la sistemele de lucru de casă, chiar acum”, spune Tertilt. În unele părți ale SUA, în luna martie a fost înregistrată o creștere de peste 200% a utilizării teleconferințelor în comparație cu luna precedentă. „Există o anumită posibilitate că se vor schimba normele într-o oarecare măsură și asta va face mai ușoară împăcarea vieții personale cu cea profesională.”, spune ea. „Femeile vor beneficia mai mult de aceste schimbări în cultura afacerilor și a flexibilității la locul de muncă, deoarece ele sunt cele care au avut grijă de copii dintotdeauna.”

Cel de-al doilea efect vizează un grup mai restrâns, dar semnificativ al forței de muncă. Studiul lui Tertilt a analizat cuplurile heterosexuale, dintre care 8-12% ar putea să se trezească într-o zi cu rolurile inversate. „Gândiți-vă la un cuplu în care este femeia este medică în primele linii, iar soțul are o slujbă de birou pe care este posibil să o facă la distanță”, spune ea. „Într-un astfel de cuplu, este foarte probabil că bărbatul va deveni brusc cel care are grijă de copii.” Având în vedere că în SUA 60% din îngrijirea copiilor este asigurată de femei, constată Tertilt, acest lucru ar putea duce la o schimbare importantă și de lungă durată.

O criză de sănătate precum coronavirusul accentuează și agravează inegalitățile de tot felul, iar inegalitatea de gen este doar una dintre ele.

În SUA, de exemplu, orașele cu mari comunități afro-americane au suferit cel mai mult din cauza epidemiei. Locuitorii de culoare din Chicago trăiesc de obicei cu aproape nouă ani mai puțin decât vecinii lor albi, de exemplu, potrivit Comisarului de sănătate publică din Chicago, Allison Arwady.

Și cei care au alte boli înainte de a se infecta au mai multe șanse să moară din cauza Covid-19. În SUA, afecțiuni precum diabetul și bolile de inimă afectează în mod disproporționat afro-americanii.

Deși virusul nu face discriminări atunci când vine vorba de infectare, efectele sociale și economice ale acestuia ar putea fi resimțite foarte diferit de categorii sociale diferite. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.