Această tendință ar putea fi agravată de măsurile speciale luate în scopul de a încetini răspândirea pandemiei de coronavirus, avertizează organizația Amnesty International, care a dat publicității raportul regional. Respectarea drepturilor omului rămâne o mare provocare și pentru Republica Moldova, a declarat Europei Libere, directorul executiv al Amnesty, Veaceslav Tofan.
Europa Liberă: Experții se arată îngrijorați că drepturile cetățenilor trec pe plan secundar, iar executivul a fost mai mult axat pe interese politice. De ce această concluzie?
Veaceslav Tofan: „Concluzia este trasă de către experți anume din formarea comportamentului executivului. Să nu uităm că anul trecut am avut de toate trei și am avut un an foarte agitat din punct de vedere politic și toată lupta și în public era dusă pentru a câștiga puterea politică în stat. Deci de asta probabil a și fost pus accentul, în primul rând, pe politică, iar restul mai pe urmă. Mai multe acțiuni de populism, mai puține acțiuni de dezvoltare durabilă a statului. Și toate guvernele au stat prea puțin la guvernare ca să îndeplinească o agendă care ar putea fi simțită de către cetățeni. Și da, principalul motiv a fost probabil lupta politică, pentru că nu am avut o perioadă prea mare între alegeri și politicienii nu au avut răgaz ca să se ocupe de altceva decât de populism și n-au avut prea mult timp ca să implementeze unele programe sociale care să fie resimțite de către cetățeni.”
Europa Liberă: Și de ce guvernul rămâne restanțier la capitolul respectarea drepturilor omului?
Veaceslav Tofan: „Sunt o mulțime de recomandări pe diferite domenii, care ar trebui implementate și guvernul nu s-a apucat până acum de ele. Niciunul, de fapt. Haideți să vorbim acum despre tortură. Anul trecut, la împlinirea a 10 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, Amnesty International a publicat o cercetare, în care a inclus o mulțime de recomandări: cum ar trebui să reacționeze și ce ar trebui să facă statul ca să diminueze sau să excludă din viața noastră termenul de tortură. Nu s-a făcut absolut nimic, nici investițional, nici instituțional.
Dacă am vorbi de justiție, nu s-a făcut nimic în ceea ce ține de construcția unui nou penitenciar, de îmbunătățire a condițiilor de detenție a persoanelor care se află în custodia statului; instituțional nu s-a creat o agenție independentă care să cerceteze alegațiile de tortură și rele tratamente, nu s-a transferat serviciul de medicină din penitenciare în subordinea Ministerului Sănătății, însă doar un singur domeniu...”
Europa Liberă: Dar și aici tot experții spun că numărul de sesizări de tortură a scăzut, în schimb numărul cazurilor de rele tratamente a fost în creștere?
Condițiile de detenție și relele tratamente nu s-au schimbat în această perioadă
Veaceslav Tofan: „Exact! Numărul cazurilor de tortură a scăzut puțin și din 2009 încoace a fost în descreștere, dar faptul că condițiile de detenție și relele tratamente nu s-au schimbat în această perioadă, ele rămân câtuși decât stabile, dacă analizăm datele pe anul trecut, ele chiar sunt într-o creștere la care nu se aștepta nimeni. Asta denotă faptul că autoritățile nu acordă prea mare atenție acestui subiect și situația nu se schimbă, dar se mai înrăutățește - se torturează mai puțin, în schimb relele tratamente și condițiile inumane de detenție rămân aceleași.”
Europa Liberă: Din observațiile Dvs., justiția rămâne în continuare influențată politic. De ce această constatare și de ce foarte puține se schimbă la acest capitol, dacă de ani de zile se atrage atenția asupra acestui fapt?
Veaceslav Tofan: „Reforma justiției nu a fost până acum una reală care să fie simțită și ca rezultat să aibă o independență reală a sistemului judecătoresc și crizele politice care au avut loc anul trecut au scos la iveală niște probleme destul de grave, cum ar fi independența sistemului judecătoresc și, mai ales, a Curții Constituționale. Am fost cu toții martori la comportamentul și deciziile luate de către Curtea Constituțională în perioada de criză din iunie anul trecut. N-a fost nici pe departe un exemplu de independență a justiției, era clar că justiția este influențată de către politic.
După asta ce a urmat? Comportamentul unor judecători și unor grupuri de judecători cu tentative de a modifica legislația sau componența Consiliului Superior al Magistraturii, sau alte acțiuni întreprinse de către judecători ne-au demonstrat faptul că sistemul judecătoresc nu este unul unit și nu este unul independent, dar, de fapt, sunt niște tabere care lucrează pe interese sau care promovează interesele anumitor grupuri politice. Nu a fost rezolvată chestia asta anul trecut și nu sunt sigur că acum situația este mai bună, presupun că, dacă ar mai fi o criză de genul celei pe care am avut-o la mijlocul anului trecut, în perioada de formare a noului guvern, probabil că ar mai ieși iarăși la iveală probleme din justiție, inclusiv independența lor, mai bine zis problema de independență a justiției.”
Europa Liberă: Și în final abordați și criza provocată de pandemia de COVID-19. Chiar credeți că se încalcă drepturile omului în aceste timpuri?
Veaceslav Tofan: „Tot globul se ciocnește pentru prima dată în perioada modernă de așa o pandemie și este firesc ca guvernele să întreprindă unele măsuri de combatere a pandemiei și de stopare a răspândirii acesteia.”
Europa Liberă: Și s-a declarat stare de urgență.
Veaceslav Tofan: „Exact. S-a declarat stare de urgență, însă toate măsurile care sunt întreprinse de către guvern trebuie să fie bine motivate, trebuie să fie stabilite într-un cadru exact de timp, nu trebuie să dureze până la nesfârșit și trebuie să fie axate exact pe combaterea pandemiei. Să presupunem, limitarea unui drept, cum ar fi dreptul la întruniri, este unul logic și este unul eficient în lupta cu virusul. Asta e OK. Temporar, acest drept poate fi suspendat, dar tentativa autorităților de a limita accesul la informație sau de a limita dreptul la exprimare și de a limita informațiile care vin din mass-media, care a avut loc, dar, din fericire, acest ordin a fost exclus, dar el nu venea nicicum să combată pandemia și este unul inutil și abuziv în cazul dat. Deci, în concluzie aș vrea să zic că da, unele drepturi ar putea suferi în cazul dat, în situație de pandemie, dar nu toate. Asta nu înseamnă că noi abolim absolut toate drepturile, pentru că asta poate aduce efecte negative în societate și niciun efect pozitiv în lupta cu pandemia.”
Europa Liberă: Și mai multă lume cere transparență la capitolul cum sunt cheltuiți banii publici.
Veaceslav Tofan: „Exact! Chiar și Amnesty International Moldova săptămâna trecută a venit cu un apel către autorități să prioritizeze banii publici și investițiile publice, în așa mod ca ele să fie eficiente în combaterea COVID-19. Nu este logic și nu are niciun sens, și nu aduce niciun beneficiu investirea banilor în procurări publice, altele decât ar ajuta să combatem pandemia. Să presupunem, este chiar criminal să știi că personalul medical, apropo, deja peste 500 de infectați de COVID, nu sunt protejați, nu au echipament de protecție adecvat și, pe de altă parte, statul cheltuie bani pentru procurarea unor bunuri inutile sau reparații cum ar fi reparațiile pe care se cheltuie milioane de lei în cazul Memorialului „Eternitate”, havuz etc. În cazul de față, noi cerem și nu doar noi, societatea în genere cere de la autorități o logică mai bună în investiția banului public și redirecționarea lui spre combaterea pandemiei și suspendarea cheltuielilor care nu sunt urgente, care nu sunt logice în acest moment și care pot fi efectuate mai târziu, fără a avea un impact negativ asupra societății, că nimeni acum nu moare fără havuzul acela, pentru că oricum nu putem să ieșim afară, trebuie să stăm în carantină.”
