PE SCURT
Și instituțiile cu predare în limba română din regiunea transnistreană fac orele de la distanță. Totuși, profesorii din regiune au putut să-și acceseze salariile doar după ce Biroul pentru reintegrare a făcut o serie de solicitări către așa numitele autorități din stânga Nistrului.
PE LUNG
„Acum suntem mai izolați ca niciodată”, spune Ion Iovcev, directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol. Potrivit lui, cursurile de învățământ se fac online, iar administrația liceului transmite zilnic rapoarte Ministerului Educației despre starea de sănătate a elevilor, profesorilor, precum și pe ce platforme se desfășoară orele. Până în acest moment, niciun elev sau învățător nu s-a infectat de COVID-19, ne-a spus Iovcev.
În regiunea transnistreană sunt înregistrate până în prezent 152 de cazuri de infectare cu COVID-19 și 7 decese. Încă de la 17 martie, și în stânga Nistrului, ca și în întreaga țară a fost introdusă starea de urgență și impuse o serie de restricții pentru a nu permite răspândirea virusului.
Situația e similară și la liceul „Alexandru cel Bun” din Bender, unde copiii învață de acasă, iar instituția de învățământ cu predare în limba română este închisă. „Sunt câțiva elevi care nu au calculatoare și de aceea le-am dus pe cele din sala de informatică. Mai rău stăm cu acei copii care s-au dus în sat când a fost anunțată starea de urgență și acum nu pot ieși din acele localități. Ei nu au cu ei nici măcar manuale, ce să mai vorbim de calculatoare sau internet”, spune Maria Roibu, directoarea liceului român din Bender.
Directoarea povestește că în regiunea transnistreană sunt impuse multe restricții de circulație. „În oraș nu se dă voie nici să intri, nici să ieși. Afară aproape nu vezi oameni, dar cu toate acestea, vecinii mi-au spus că piețele agricole sunt deschise și funcționează în regim normal. Transportul public nu circulă, iar persoanele trecute de 60 de ani nu pot ieși din casă decât la farmacie și la magazinul din apropiere de locuință”, menționează Maria Roibu.
Toate aceste restricții au un efect dublu atât asupra profesorilor care își primesc salariile de la Chișinău, cât și localnicilor din regiunea trasnistreană, care nu pot extrage banii sau plăti cu cardurile Visa sau Mastercard începând cu septembrie 2019. Asta după ce, Banca Națională a Moldovei a anunțat că „sistemele internaționale de plată Visa și Mastercard au notificat BNM că au detectat cazuri de plată prin carduri de credit Visa și Mastercard emise de băncile autorizate din Moldova prin intermediul terminalelor POS instalate de o bancă rusă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. De asemenea, conform BNM, sistemele de plată VISA și Mastercard au raportat că „astfel de tranzacții sunt contrare regulilor lor, de aceea au fost suspendate”. Banca Națională a precizat că plata cu cardurile Visa și Mastercard în regiunea separatistă este posibilă doar dacă plățile vor fi efectuate prin intermediul terminalelor POS ale băncilor licențiate în Moldova. Prin urmare, oamenii nu mai pot scoate bani din băncile transnistrene și acum cei mai mulți sunt nevoiți să meargă în satul Varnița, aflat sub jurisdicția Chișinăului, acolo unde mai multe bănci comerciale din Republica Moldova au filiale. În mod normal, cu acest scop sunt organizate săptămânal autobuze însoțite de polițiștii regiunii separatiste. Pe timp de carantină aceste rute au fost sistate.
La începutul lunii aprilie, directorii școlilor române din stânga Nistrului au reușit, prin demersurile făcute de Biroul pentru reintegrare să meargă la Varnița, pentru a scoate salariile învățătorilor din băncile și bancomatele moldovenești. „Salariul l-am luat doar pentru că a intervenit Biroul și poliția. Ne-am organizat. Eram 22 de persoane într-un autocar mare. Ne-am echipat cu mănuși, măști și dezinfectant și ne-am pornit. O persoană lua banii pentru două. Stăteam în rând, la o distanță de mai mult de 1 m unul de celălalt, iar un polițist trecea și dezinfecta butoanele bancomatului după fiecare om”, povestește Maria Roibu.
„Am mers doar la bancomat și direct acasă. Miliția transnistreană nu ne-a permis să trecem pe la supermarketul de alături să ne cumpărăm alimente. Vama este blocată, parcă e pe timp de ciumă”, opinează Ion Iovcev.
Maria Roibu, directoarea liceului român din Bender susține că la canalele TV din regiune oamenii sunt îndemnați să sune și să-și deschidă un card bancar transnistrean, pentru a putea achita serviciile comunale online.
În stânga Nistrului activează opt instituții cu predare în limba română. Acestea sunt subordonate Ministerului Educaţiei de la Chișinău, însă plătesc taxe de chirie pentru edificii administrației nerecunoscute de la Tiraspol. În 2004, autorităţile transnsitrene au decis să închidă instituţiile de învăţământ cu predare în limba română din zonă, dar profesorii şi părinţii au opus rezistenţă. Au ţinut şi greva foamei. Unii au fost arestaţi. În urma protestelor şi presiunilor internaţionale, şcolile au fost redeschise, dar multe dintre ele au rămas fără sediu. În 2012, CtEDO a stabilit că de aceste acțiuni și încălcări ale drepturilor elevilor la educație au fost comise de către Federația Rusă. Astfel, Rusia a fost obligată să achite despăgubiri în valoare totală de 5,5 milioane de euro celor 170 de petiționari, în 60 de dosare. Nici după opt ani, nimeni nu a primit despăgubiri.
În această lună de stare de urgență, Ion Iovcev spune că a fost o singură dată la liceu unde l-a găsit doar pe paznicul instituției. „Clădirea parcă-și aduce aminte de acei ani de restricție când am fost dați afară. Pare atât de vie și tristă”, a menționat directorul.
