Epidemia de coronavirus și carantina au obligat antreprenorii și producătorii agricoli să-și transfere afacerile în mediul online. Astfel, pe rețele sociale au apărut tot mai multe grupuri și asociații virtuale care adună la un loc producători de verdețuri, patiserie, lactate și alte bunuri care până nu demult puteau fi cumpărate la piață. Ca și în la târg, însă, au apărut intermediari, dar și comercianți nu tocmai onești care, pe lângă faptul că umflă exagerat prețurile, mai și livrează produse de o calitate îndoielnică, fără să poată fi reclamați sau trași la răspundere.
Întrucât transparența e o soluție fără greș, mai mulți consumatori care s-au simțit înșelați, au povestit pe rețele de socializare despre pățaniile lor pe timp de epidemie: cineva s-a pomenit că a procurat o caserolă cu mici alterați, pe care „nici pisicile nu-i mănâncă”, în timp ce o altă consumatoare se revolta că deși a comandat on-line castraveți proaspeți, culeși în zori, i-au fost livrate legume veștezite.
Trebuie să înțelegem că dacă ne salvăm, ne salvăm toți împreună...
Diana Crudu, producătoare locală de struguri, promovează activ micii fermieri. A devenit cunoscută după ce anul trecut a inițiat campania „Ia-ți Moldova acasă” prin care îndemna oamenii să cumpere struguri și mere la prețuri modeste, de la producătorii care s-au pomenit că nu au unde să-și vândă marfa. Diana Crudu observă că în mediul virtual și-au mutat afacerile nu doar crescătorii de fructe și legume, dar și intermediarii care profită de buna intenție a cumpărătorilor de fi solidari cu agricultorii:
„Cunosc colegi care în criză au dat prețurile foarte jos, au vândut borcanul de miere cu 4,5 kg la doar 200 de lei cu livrare acasă, care au înțeles că și consumatorului îi este greu și că la un moment dat o să li se termine bănuții. Pe de altă parte, descopăr în ultimele zile tot mai mulți intermediari care, deși fac livrări la domiciliu, umflă prețurile având un adaos comercial de sută la sută. Este un lucru trist, pentru că noi trebuie să înțelegem că dacă ne salvăm, ne salvăm toți împreună. Da, fenomenul există, el trebuie combătut, ar fi bine să se identifice producătorii direcție ca oamenii să cumpere anume de la ei, pentru că orice bănuț economisit este în favoarea consumatorului”.
Diana Crudu spune că în ultimele zile a tras alarma pe rețelele de socializare și a îndemnat antreprenorii să-i deconspire pe comercianții rău intenționați, or, aceștia nu fac decât să dezamăgească consumatorii care, pe timp de criză, există riscul să prefere citricele la prețuri accesibile în defavoarea fructelor și legumelor autohtone.
Pe durata stării de urgență, petițiile venite de la consumatori sunt analizate mai greu de specialiștii Agenției pentru protecția consumatorului și supravegherea pieței, spune Nicolai Olarașu, șeful direcției responsabile de relația cu consumatorii și mediul de afaceri. Și asta pentru că s-a pus moratoriu asupra controalelor efectuate de agențiile de stat. Cu toate acestea, spune Nicolai Olarașu, antreprenorii nu ar trebui să se culce pe-o ureche, or, cazurile care au încălcat vădit legislația vor fi analizate oricum:
„În această perioadă, guvernarea a instituit un moratoriu asupra controalelor, făcând excepție doar pentru plângerile care afectează interesele economice ale consumatorilor și viața/sănătatea agenților. Prin urmare, încă nu au fost recepționate asemenea plângeri, care ar afecta în mod considerabil aceste interese, iar dacă vor fi înregistrate, evident că se va dispune inițierea controlului de stat inopinat.”
Cum se pot proteja consumatorii de comercianții șmecheri? Înțelegând, întâi de toate, că mediul virtual nu înseamnă cerințe mai blânde față de vânzători. Acceptând o cumpărătură fără să întrebe detalii despre compania din spatele anunțului, despre un certificat ce ar demonstra calitatea produsului sau, pur și simplu, câte grame are o legătură de pătrunjel, consumatorii nu fac decât să încurajeze vânzare ala negru și imposibilitatea statului de a-i proteja, spune Nicolai Olarașu:
„Atunci când în spatele unui anunț stă o persoană fizică, am putea avea surpriza că acesta, de fapt, este un intermediar sau chiar un escroc. Evident că pot fi și producători care nu cunosc legislația, pentru că ei sunt obișnuiți cu producerea, nu și cu comerțul, le recomandăm să studieze legea, iar consumatorilor să acumuleze cât mai multe detalii despre comercianți – discuția pe viber sau messenger, mesajele, ceea ce ar putea constitui o dovadă că tranzacția a avut loc. Evident că trebuie să ne interesăm despre livrare, modalitatea de achitare și obligatoriu trebuie să știm cantitatea produselor și descrierea acestora”.
Între timp, primăria capitalei a anunțat că în locuri clar stabilite a permis gospodăriilor țărănești să vândă produse agricole, inclusiv material săditor și semincer. Piețele improvizate vor activa zilnic, de la 6 dimineața până la 14 după amiază, iar lista locurilor de vânzare poate fi găsită aici.
