„În acest an, marcăm 11 ani de la evenimentele tragice din 7 aprilie 2009, când peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime, nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă, au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. În acele zile de groază, cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte. Totuși, statul și-a asumat doar un singur deces. Organizațiile semnatare consideră dosarul 7 aprilie unul EȘUAT. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Toți torționarii au scăpat basma curată.

Reamintim că oficial au fost înregistrate și examinate, în special de Procuratura militară Chișinău şi Procuratura mun. Chișinău, 108 sesizări cu privire la infracțiuni comise de factori de decizie și ofițeri de poliție. În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat din materiale apărute în presă sau din declarații. În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care, 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova în 8 cauze, cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri cu sunt în curs de examinare”, se menționează în apelul semnat de 9 ONG-uri.

Organizațiile semnatare sunt îngrijorate că după 11 ani de la evenimentele din aprilie 2009, persoanele cu funcții de răspundere au continuat să dețină funcții de conducere în cadrul diferitor instituții, pentru că au beneficiat de imunitate sau au fost achitate de către instanțele de judecată: „Considerăm că organele de urmărire penală și ale procuraturii nu au depus eforturile necesare pentru aducerea în fața justiției a celor responsabili, iar ca efect, instanțele de judecată nu i-au condamnat din varii motive. Organizațiile semnatare CONDAMNĂ inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relelor tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009 și ignorarea constantă a victimelor torturii.

Constatăm cu regret că mai mulți funcționari își continuă activitatea în instituțiile în care au activat anterior, au fost promovați sau activează în alte instituții de stat.

Regretăm că sute de victime ale torturii au rămas traumatizate pe viață și nu au primit niciun suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, incomparabil de mici față de prejudiciul cauzat. Legea nr 137 (2017), cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor este ineficientă și nulă, fără mecanisme de implementare, iar Comentariul General Nr 3 (2012) al Comitetului ONU împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii a fost și este ignorat.

Este inadmisibil că multiplele obligațiuni internaționale ale Republicii Moldova în vederea "toleranței zero" față de tortură rămân a fi violate până în prezent, indiferent de multiplele recomandări publicate în diverse rapoarte în fiecare an”.

Totodată, organizațiile semnatare au ținut să amintească autorităților că într-un stat de drept, justiția este o prioritate: „Autoritățile trebuie să-și îndeplinească obligațiile dictate de documentele internaționale în domeniul drepturilor omului pe care le-au semnat, dar și cele naționale menite să asigure tuturor persoanelor drepturi egale. Dosarul 7 APRILIE 2009 a fost ignorat până în acest moment de toate guvernările și poate crea precedente periculoase!”.

Cele 9 ONG-uri semnatare au venit și cu anumite solicitări către autoritățile RM:

- Cerem publicarea informației privind funcționarii de stat asupra cărora planează suspiciuni și alegații cu privire la tortură și rele tratamente, produse în cadrul evenimentelor din aprilie 2009, dat fiind faptul că tortura sau acuzațiile de tortură constituie o infracțiune gravă, incompatibilă cu funcția de stat.

- Cerem o dovadă clară a aplicării în practică a decralației toleranței ”zero” față de tortură! Nu mai acceptăm declarații goale, care rămân doar pe hârtie!

- Cerem adoptarea și implementarea tuturor măsurilor legislative, instructive și organizaționale cu privire la eradicarea completă a fenomenului torturii, tratamentului inuman sau degradant.

- Amintim autorităților că victimele torturii au dreptul la reabilitare! Faceți ca acest drept să devină o realitate! Cerem crearea condițiilor pentru reabilitarea efectivă și eficientă a victimelor torturii, cu respectarea prevederilor Comentariului General Nr 3 al Comitetului împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU. Acest document ghidează foarte clar DE CE și CUM trebuie să se implementeze art. 14 al Convenției de către Statele părți.

- Cerem ca autorităţile să prezinte scuze publice, în special președintele Republicii Moldova, față de fiecare cetățean, care a suferit direct sau indirect în timpul evenimentelor dramatice și ilegale din aprilie 2009.

Apelul a fost semnat de Amnesty International Moldova, Centrul de reabilitarea a victimelor torturii “Memoria” (RCTV Memoria), Promo LEX, Centrul de Investigații Jurnalistice, Ambasada Drepturilor Omului, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), Asociația Presei Independente (API), Transparency International Moldova și Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului.

Ieri s-au împlinit 11 ani de la evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie 2009, în Chișinău. Protestele au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie, potrivit cărora, circa 50 % din voturi i-au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News