Actualitate

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, 1945: Ungaria şi oraşul slovac Bratislava au fost eliberate de către trupele româno-sovietice

La 4 aprilie 1945, întreg teritoriul Ungariei şi oraşul slovac Bratislava au fost complet eliberate de sub ocupaţia nazistă, de către trupele sovietice şi române.

România a trecut de partea Aliaţilor, în cel de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1944, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. Începând din 9 octombrie 1944, armata română, în cooperare cu armata sovietică, a eliberat partea de nord-vest a Transilvaniei, ocupată de Ungaria horthystă, prin Dictatul de la Viena, la 30 august 1940. La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan.

În conformitate cu prevederile Convenţiei de Armistiţiu, încheiată la 12/13 septembrie 1944, armata română a participat apoi la eliberarea Ungariei ocupată de nazişti, cu două comandamente de armată (Armata 1-a şi Armata a 4-a), cinci comandamente de corp de armată, 17 divizii (11 de infanterie, patru de cavalerie şi două de munte), un corp aerian (15 escadrile de aviaţie, cu 174 de avioane de vânătoare, bombardament şi observaţie), două brigăzi de artilerie antiaeriană (organizate, de la 1 ianuarie 1945, în Divizia 1 Artilerie Antiaeriană), un regiment de care de luptă, un regiment de pontonieri, patru batalioane pentru construcţii de drumuri şi poduri, grupul operativ al brigăzii de căi ferate şi alte unităţi provenind de la diferite arme, potrivit http://presamil.ro/.

Trupele române alături de cele sovietice au desfăşurat acţiuni militare pe Tisa Mijlocie, pentru eliberarea oraşelor Debreţin şi Nyíregyháza. La operaţiunile pentru eliberarea capitalei ungare, care au debutat la 30 octombrie 1944 la capul de pod de la nord-vest de localitatea Alpar, au participat şi unităţi ale Corpului 7 armată, compus din trei divizii. După încercuirea Budapestei, militarii Armatei Roşii şi cei români au început luptele pentru eliberarea oraşului. La 30 decembrie, trupele române au atins periferiile capitalei ungare, iar la 1 ianuarie au reluat ofensiva spre centrul oraşului. La 15 ianuarie, au ajuns la mai puţin de 2 kilometri de Dunăre, ulterior fiind retraşi. După aproape 50 de zile de asediu şi lupte grele, Budapesta s-a predat necondiţionat la 13 februarie 1945. A fost o victorie strategică în drumul Aliaţilor spre Berlin.

A fost eliberat, apoi, oraşul Miskolc şi cuceriţi munţii Hegyalja, Bükk şi Matra. La 4 aprilie 1945, ultimele trupe germane au fost împinse afară de pe teritoriul Ungariei. Pe frontul din Ungaria, armata română a angajat peste 210.000 de militari, dintre care au căzut în luptele purtate în diferite zone ale Ungarie peste 43.000 de ostaşi români, potrivit http://www.memorialsighet.ro/.

Pe teritoriul Cehoslovaciei au fost angajate în luptă două comandamente de armată (Armata 1 şi Armata 4), 4 comandamente de corp de armată, 16 divizii (11 de infanterie, 3 de cavalerie şi două de munte), un corp aerian de aviaţie (20 de escadrile, cu 239 avioane de luptă), o divizie de artilerie antiaeriană, un regiment de care de luptă, două regimente de pontonieri (un regiment a fost pus la dispoziţia Frontului 3 ucrainean), 6 batalioane pentru construcţii de drumuri şi poduri şi alte unităţi provenind de la diferite arme.

Armatele 1 şi 4 române au operat de la 18 decembrie 1944 şi până la încheierea ostilităţilor (lupte sporadice au continuat între 9 şi 12 mai 1945). Operaţiunea de la Zvolen – Banská Bystrica a Armatei 4 române a fost iniţiată la 10 februarie 1945 şi, după lupte grele, cu un inamic bine organizat în teren, dispunând de armament numeros şi înfruntând condiţii extreme, militarii români, împreună cu aliaţii, au reuşit eliberarea oraşului Zvolen la 15 martie 1945. În aceeaşi zi, şapte divizii române şi trei mari unităţi sovietice au pornit ofensiva spre Banská Bystrica, oraşul fiind eliberat la 24 martie 1945, de Divizia 9 infanterie română şi Divizia 232 infanterie sovietică.

"Trupele Armatei 4, după lupte grele de zi şi noapte şi cu pierderi importante, în strânsă legătură cu trupele aliate, au cucerit zona industrială dintre Brezno şi Banska Bystrica. Cu toată apărarea îndârjită a inamicului, zeci de fabrici şi mult material brut pentru industria grea au rămas în mâinile trupelor noastre. Această fază a operaţiei a fost terminată prin cucerirea de către armatele aliate, în strânsă legătură cu trupele Armatei 4, a importantului oraş şi nod de comunicaţii Banska Bystrica", scria generalul Nicolae Dăscălescu, comandantul Armatei 4, în raportul înaintat Marelui Stat Major român la încheierea operaţiei. ("România în anii celui de-Al Doilea Război Mondial", vol.3, Editura Militară, Bucureşti, 1989).

La 2 aprilie 1945, trupele române şi sovietice au început luptele din estul oraşului slovac Bratislava, eliberând rapid localităţile Vajnory şi Dúbravka. Luptele aprige au continuat, iar în dimineaţa zilei de 4 aprilie, cu ajutorul celui de-al doilea Regiment de tancuri româneşti şi navele de război din flotila sovietică aflată pe Dunăre, Armata Roşie şi-a croit drum spre Bratislava. Trupele germane ale Wehrmacht-ului au fost nevoite să se retragă în Austria, Bratislava fiind eliberată în cele din urmă, potrivit https://enrsi.rtvs.sk/.

Timp de 147 de zile în care s-au dat lupte crâncene în condiţii de iarnă aprigă, Armata Română a colaborat şi luptat alături de partizanii slovaci şi cehi. Efectivele totale angajate în lupte au fost de 248.430 militari, dintre care au căzut în crâncenele lupte purtate în masivele muntoase Tatra, Fatra Mică, Fatra Mare şi Javorina, precum şi în alte zone ale Cehoslovaciei, peste 67.000 de ostaşi români.

Cu un efectiv total de peste 538.536 de militari angajaţi, din care au pierit peste 169.822 de eroi (31,5%), Armata Română a parcurs, între 24 august şi 9 mai 1945, peste 1.700 kilometri de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 de kilometri pătraţi de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 de localităţi, dintre care 53 de mari oraşe ocupate, potrivit http://www.memorialsighet.ro/. AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu)


Explicație foto: Monumentul ostașilor români căzuți in luptele pentru eliberarea Budapestei în cel de-al doilea război mondial, monument aflat în incinta cimitirului Rakoskeresztur din Budapesta 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *