Lecțiile pe care trebuie să le învățăm de la Italia. Unde a greșit?

PE SCURT

Italia a devenit noul epicentru al pandemiei. În doar câteva zile a înregistrat peste 50 de mii de cazuri și peste 4800 de decese. Autoritățile italiene susțin că au reacționat cât de repede au putut pentru a împiedica răspândirea coronavirusului, însă, cronologia evenimentelor și a acțiunilor arată lacunele și punctele unde s-a greșit.

Ceea ce se întâmplă acum în Itaia ar trebui să fie o lecție pe care să o învețe celelalte țări, ca să facă tot posibilul să nu ajungă la numărul infectărilor din Italia.

PE LUNG

În doar câteva săptămâni, Italia a ocupat locul Chinei, devenind noul epicentru al pandemiei. Experiența Italiei ne arată cât de important e să iei măsurile de izolare în timpul răspândirii coronavirusului și să limitezi mișcarea oamenilor dintr-o regiune în alta, iar aceste măsuri trebuie să fie stricte și respectate de către fiecare. 

Era 27 februarie, iar Italia înregistra 400 de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19. Un politician italian a postat un video în care spunea că noul virus nu ar trebui să le schimbe oamenilor în vreun fel sau altul rutina și plăcerile vieții. Peste 10 zile, virusul a infectat 5.883 de oameni și a ucis 233, iar politicianul a publicat o nouă înregistrare video în care anunța că și el a fost infectat, scrie nytimes.com.  

Italia are acum peste 53.000 de infecții înregistrate și mai mult de 4.800 de morți, iar numărul infectărilor continuă să crească. Sâmbătă, autoritățile italiene au anunțat despre decesul a 793 de oameni într-o singură zi. Astfel, Italia a depășit China ca țara cu cel mai mare număr de decese, devenind epicentrul unei pandemii în schimbare.

Guvernul italian a trimis armata care să se ocupe de blocarea și interzicerea accesului în Lombardia, regiunea de nord din centrul focarului, unde sicriile cu cei decedați au fost duse în biserică. Vineri seara, autoritățile au înăsprit blocarea la nivel național: au fost închise parcurile, au fost interzise activitățile în aer liber, inclusiv plimbările sau mersul pe jos. 

Sâmbătă seară, premierul Giuseppe Conte a anunțat o altă măsură drastică ca răspuns la ceea ce el a numit „cea mai dificilă criză a țării de la cel de-al doilea război mondial”. Italia își va închide fabricile și toată producția care nu este absolut esențială. „Acest sacrificiu economic enorm este făcut pentru a nu permite răspândirea virusului și pentru a proteja viețile oamenilor. Statul este aici, cu voi”, a spus el, încercând să liniștească oamenii. 

Însă, tragedia Italiei trebuie să fie un avertisment pentru țările vecine, unde virusul începe să se răspândească cu o viteză mare. 

În pofida faptului că au adoptat unele dintre cele mai drastice măsuri din lume, totuși, autoritățile italiene au avut momente de ezitare, când era foarte important să acționeze. Chiar de la bun început ar fi trebuit să izoleze complet orașul de unde a pornit infectare, însă, nu au făcutt-o decât peste câteva zile, pentru că nu voiau să încalce drepturile oamenilor și nici să oprească dezvoltarea economică a regiunii. „Acum alergăm după virus”, a declarat Sandra Zampa, subsecretara Ministerului Sănătății. „Ne-am închis treptat, așa cum procedează Europa. Franța, Spania, Germania, SUA fac același lucru. În fiecare zi te închizi un pic, renunți la o viață normală. Pentru că virusul nu-ți permite să ai o viață normală”, a adăugat ea.

În primele zile de la răspândirea virusului, autoritățile italienea au vorbit oamenilor despre COVID-19, însă, le-au creat iluzia unei situații ținute sub control. Deși guvernul a blocat țara, acesta nu a reușit să-i facă pe oameni să înțeleagă gravitatea situației și cât de distructiv ar putea fi acest virus. Multe din măsurile impuse de autorități nu erau respectate de către toți. „Ne-am ghidat de recomandările oamenilor de știință”, și-a explicat acțiunile premierul italian. 

Pe 21 ianuarie, în timp ce oficialii chinezi anunțau despre numărul mare de cazuri de COVID-19 din țară, Ministerul Culturii și Turismului din Italia a invitat o delegație chineză la un concert de la Academia Națională din Santa Cecilia, pentru a inaugura anul culturii și turismului Italia-China. Unii oficiali s-au arătat mai sceptici, dar au tăcut. Însă, oficialii italieni susțin că dacă ar fi știut cât de gravă este situația, ar fi renunțat. „Ne uitam la răspândirea virusului din China ca la un film de science-fiction care nu are nimic de-a face cu noi., iar acum când virusul a explodat, Europa, vedem cum oamenii se uită la noi, la fel cum o făceam noi la chinezi”, a constatat Sandra Zampa, subsecretara Ministerului Sănătății.  

Deja în ianuarie, mai mulți politicieni atrăgeau atenția și cereau punerea în carantină a școlarilor din regiunile nordice, unde mai mulți elevi au fost în timpul vacanței în China. Însă, alți politicieni au criticat propunerea ca fiind populistă și care ar împrăștia frică în rândurile oamenilor. În cele din urmă, premierul italian a declarat că autoritățile trebuie să aibă încredere în conducerea acolor școli, care nu au propus astfel de măsuri. Însă, această siguranță nu a durat mult timp. La 30 ianuarie, premierul Giuseppe Conte a blocat toate zborurile spre China și din China. „Suntem prima țară din Europa care a adoptat o astfel de măsură de precauție”, a spus el. În următoarea lună, totul părea calm. Până în momentul când, la 18 februarie, un bărbat în vârstă de 38 de ani a mers la un spital din Codogno, un oraș mic din provincia Lodi din Lombardia, cu simptome severe de gripă. Medicii i-au prescris tratamentul, iar bărbatul a plecat acasă. Peste câteva ore el a revenit la spital, plângându-se că se simte mai rău. A fost internat la medicină generală, iar peste două zile a fost transferat în secția de terapie intensivă, după ce testul a arătat că este infectat cu COVID-19. El a devenit cunoscut ca „Pacientul 1”. Autoritățile au stabilit că în perioada de incubare, când pacientul nu avea nicio simptomă de îmbolnăvire, acesta a dus un mod de viață activ: a participat la trei petreceri, a jucat fotbal, a alergat la un maraton. Astfel, el ar fi reușit să infecteze sute de oameni, inclusiv medici și asistente medicale. Însă, spun autoritățile italiene, acest pacient nu a avut niciun contact cu China, ceea ce înseamnă că s-ar fi contaminat de la vreun european. Virusul era deja activ în Italia de săptămâni întregi, spun specialiștii, doar că oamenii nu aveau simptome și de aceea nimeni nu-i testa. „Cel pe care-l numim Pacientul 1 ar putea fi, de fapt, Pacientul 200”, a spus Fabrizio Pregliasco, un epidemiolog.

Duminică, 23 februarie, numărul infectaților a ajuns la peste 130, iar Italia a închis accesul în 11 orașe, la intrarea cărora stătea poliția și militarii. Ultimele zile ale Carnavalului de la Veneția au fost anulate.

Regiunea Lombardiei și-a închis școlile, muzeele și cinematografele. „Am fost primii cu cele mai riguroase și precise controale”, a spus premierul, adăugând că numărul de persoane infectate din Italia sunt pentru că au fost făcute foarte multe teste, chiar și celor care nu aveau simptome de îmbolnăvire. A doua zi, numărul cazurilor de infectare a depășit 200, iar 7 persoane au murit. Premierul italian a dat vina pe spitalul Codogno pentru răspândire, spunând că a gestionat lucrurile într-un mod „nu tocmai adecvat” și a susținut că Lombardia și Veneto, o altă regiune de nord, umflau gravitatea problemei. În timp ce autoritățile locale din Lombardia căutau unde pot amenaja paturi pentru numărul în creștere al pacienților – erau deja 309 , iar alți 11 oameni au murit, premierul Conte a declarat pe 25 februarie că „Italia este o țară sigură și probabil chiar mult mai sigură decât multe altele”.

În Milan, care se afla la câțiva km distanță de focarul epidemic, primarul localității a făcut publică o campanie „Milan nu se oprește”, iar catedrala din centrul orașului a fost redeschisă pentru sutele de turiști. Însă, la etajul șase al sediului guvernului regional de la Milano, Giacomo Grasselli, care este coordonatorul unităților de terapie intensivă din întreaga Lombardie, a văzut numerele în ascensiune și și-a dat seama rapid că va fi imposibil să tratezi toți bolnavii dacă virusul continuă să se răspândească cu un astfel de tempou. La una dintre întâlnirile zilnice a aproximativ 20 de oficiali din domeniul sănătății și politicii, el a spus președintelui regional, Attilio Fontana, despre numărul tot mai mare. Un epidemiolog a arătat curbele infecției și a menționat despre catastrofa cu care a început să se confrunte sistemul de sănătate din regiune. Atunci, s-au cerut măsuri mai dure la nivel național. Guvernul a decis atunci să blocheze accesul la cea mai mare parte a regiunii de nord, oferind ajutor material, pentru menținerea economiei din regiune. Cu toate acestea, mulți oameni continuau să nu ia în serios gravitatea situației, care scăpa treptat de sub control. Într-o conferință de presă din 8 martie, când 7.375 de persoane au fost înregistrate cu COVID-19 și 366 au murit, premierul Conte a anunțat pasul extraordinar de restricționare a mișcării pentru aproximativ un sfert din populația italiană din regiunile nordice. „Ne confruntăm cu o situație de urgență națională”, a spus premierul italian. Atunci, mulți oameni care erau în Milan s-au grăbit la gară, încercând să părăsească regiunea, provocând ceea ce mai mulți au considerat ulterior un val periculos de contaminare spre sud.

Pentru a liniști spiritele, Ministerul de Interne a emis formulare de „certificare automată” care să le permită oamenilor să călătorească în și în afara zonei închise pentru muncă, sănătate sau alte „necesități”. O zi mai târziu, pe 9 martie, când cazurile de infectare au ajuns la 9.172 și numărul morților a urcat la 463, premierul italian a impus restricțiile la nivel național. Dar atunci, spun experții, era deja prea târziu

Italia plătește scump pentru acele zile în care a ezitat să ia măsuri stricte. Oamenii care mor acum sunt în cea mai mare parte, cei care au fost infectate în acea perioadă de nedumerire. Roberto Burioni, un proaspăt virolog la Universitatea San Raffaele din Milan, este de părere că răspândirea virusului a fost posibilă pentru că oamenii nu au fost alertați și și-au continuat rutina vieții, fără a fi precauți că s-ar putea infecta. 

„Ar fi trebuit să închidem totul și să impunem carantină chiar în primele săptămâni de la apariția cazurilor de infectare. Trebuia să le interzicem oamenilor să se plimbe și acum s-ar fi putut să nu fim în această situație de criză”, a recunoscut politicianul italian Attilio Fontana. Potrivit lui, această situație gravă trebuie să atenționeze pe alte țări și să-i pregătească pentru ceea ce va urma. 

Sursa: New York Times

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.