Din considerente medicale și ale sănătății publice, cercetătorii tind să înțeleagă care oameni sunt mai expuși în fața riscului de a dezvolta o boală severă sau chiar letală. Cu asemenea informații, clinicienii vor ști pe cine să trateze în mod intensiv, autoritățile vor ști mai bine ce metode de prevenire a răspândirii virusului să întreprindă, iar cetățenii din grupurile de risc – să întreprindă măsuri de precauție specială.

Tinerii și bătrânii

Majoritatea cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus în China - 87% - s-au înregistrat printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani. Centrul de Control al Bolilor din China (CDC China) a raportat datele la mijloc de februarie, în baza a peste 72 mii de persoane diagnosticate cu COVID-19 până la 11 februarie.

Acest fapt reflectă, mai degrabă, particularitățile biologice ale persoanelor, decât stilul de viață, asemeni contactului cu un număr mare de persoane. Astfel, adolescenții și tinerii de până la 30 de ani, deși contactează frecvent cu un număr mare de persoane, nu se regăsesc în grupul celor mai frecvent infectați: doar 8,1% dintre cazuri s-au înregistrat printre cei de 20 de ani, puțin peste un procent au fost adolescenții, iar aproape un procent – cei de 9 ani și mai puțin.

Numărul celor decedați se asociază și mai mult cu vârsta. În total, CDC China a înregistrat 2,3% din cazuri letale confirmate, cauzate de COVID-19. Riscul de deces a fost de peste 14% la persoanele de 80 de ani și peste, reflectând și prezența altor maladii, un sistem imun mai slab sau o înrăutățire a stării generale de sănătate.

În contrast, cei de aproximativ 50 de ani au suportat o rată a mortalității de puțin peste 1%, iar cei sub 50 de ani – mai puțin de 0,5%.

O altă legătură probabilă a acestor date cu vârsta este și rezistența sistemului respirator. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu vârste cuprinse între 22 și 94 de ani, tratați la spitalul din Wuhan, au dezvoltat sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), în care lichidul se acumulează în sacii mici de aer ai plămânilor.

Acest fapt limitează volumul aerului, ce poate fi inspirat în plămâni, reducând aprovizionarea organelor vitale cu oxigen, ceea ce poate fi fatal. Iată de ce jumătate dintre pacienții care dezvoltă acest sindrom decedează, comparativ cu 9% dintre persoanele, care nu suferă de el.

Vârsta medie, la care persoanele dezvoltă sindrom respirator acut, este de 61 de ani, comparativ cu 49 de ani pentru persoanele, care nu suferă de el.

Femeile și bărbații

Distribuția după sex a îmbolnăvirii cu noul coronavirus este mai puțin clară, decât cea în funcție de vârstă, însă datele preliminare sugerează că bărbații ar fi mai susceptibili la îmbolnăvire. CDC China a raportat, că la fiecare 100 de femei infectate, revin 106 bărbați, de asemenea, infectați, în timp ce misiunea OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a depistat că proporția bărbaților infectați este de 51%.

Un studiu medical, efectuat pe 1.099 de pacienți din Wuhan către data de 29 ianuarie, a constatat o disproporție și mai mare – 58% dintre cei îmbolnăviți au fost bărbați. Aceste date au fost raportate la sfârșit de februarie de către grupul de experți în tratamentul medical a COVID-19 din China în revista New England Journal of Medicine.

Este posibil ca această disproporție a distribuției pe sexe să fie determinată de călătoriile mai frecvente, întreprinse de bărbați, dar și de contactul cu un grup mai mare de persoane, comparativ cu femeile. În acest caz, nu este vorba despre diferențe biologice.

De asemenea, cercetătorii americani au depistat „o ușoară predominare a bărbaților” în rândul persoanelor spitalizate. Astfel, sistemul de sănătate ar trebui să depisteze, testeze și să trateze, în mod prioritar, bărbații.

Diferența în rata mortalității este mai evidentă în rândul bărbaților – 1,7% pentru femei și 2,8% pentru bărbați, conform raportării CDC China.

Sănătos sau bolnav

Diferența dintre bărbați și femei în rata mortalității și, probabil, în incidența raportată, poate fi cauzată și de bolile cronice, de care suferă mai frecvent bărbații, decât femeile. De exemplu, bărbații înregistrează o rată a mortalității prin boli cardiovasculare cu mult mai înaltă decât femeile.

În primul studiu masiv, efectuat de cercetătorii Chinezi pe 1.590 pacienți internați din întreaga țară, care a vizat legătura dintre îmbolnăvirea cu COVID-19 și alte boli cronice, s-a confirmat că aproape 400 de pacienți care sufereau de cel puțin o boală adițională cronică (boală cardiovasculară, diabet zaharat, hepatita B, boala pulmonară obstructivă cronică - BPOC, boli cronice renale sau cancer), au avut un risc cu 79% mai mare de a solicita un tratament intensiv sau de a deceda.

Dintre bolile enumerate, cercetătorii au observat că riscul complicațiilor sau deceselor crește de 3,5 ori în cazul cancerului, de 2,6 ori în cazul BPOC și cu 60% în cazul diabetului zaharat și a hipertensiunii arteriale.

Patologia cronică poate schimba și cursul îmbolnăvirii. În timpul izbucnirii bolii în Wuhan, 37 din 230 de pacienți care făceau dializă renală în cadrul spitalului Renmin, s-au îmbolnăvit de COVID-19. Deși niciunul dintre aceștia nu a solicitat îngrijiri medicale intensive, șapte dintre ei au decedat, cu o rată foarte mare a mortalității – de 16%.

Totuși, se pare că letalitatea mare de COVID-19 în rândul persoanelor, care suferă deja de boli cronice, este provocată nu de acțiunea virusului, ci de accelerarea evoluției bolii preexistente.

Potrivit autorităților din sănătatea publică din SUA, 60% dintre adulții americani suferă de cel puțin o boală cronică.

Sarcina

La început de februarie, presa din China raporta că o femeie însărcinată, infectată cu noul coronavirus, a născut un copil, care a fost mai târziu testat pozitiv pentru același COVID-19. Nou-născuții se pot infecta de noul coronavirus în urma contactului strâns cu cei care au grijă de ei (părinți sau lucrătorii medicali). Însă, trezește mari întrebări și îngrijorări o posibilă transmitere a virusului prin intermediul placentei, intrauterin – transmiterea verticală.

Un singur studiu mic, efectuat în cadrul Universității din Wuhan, a depistat că din 9 paciente însărcinate și infectate cu noul coronavirus (toate au născut prin metoda cezariană) în al treilea trimestru de sarcină, niciuna nu a transmis virusul nou-născutului, iar toți copiii au fost în topul scorului APGAR.

În urma studiului efectuat, savanții au concluzionat că noul coronavirus nu pare a fi deosebit de sever în rândul femeilor însărcinate, în baza rezultatelor obținute. Deși femeile însărcinate au imunitatea mai slăbită, fiind susceptibile la agenții patogeni respiratori, nicio mămică, din cele 9 studiate, nu a dezvoltat pneumonie severă în urma infectării cu COVID-19.

Astăzi în Republica Moldova au fost confirmate 6 cazuri noi de infectare cu Covid-19. Astfel, bilanțul a ajuns la 36.

---