Negocierile dintre socialiști și democrații în frunte cu Pavel Filip privind crearea unei coaliții de guvernare și recentul raport „Freedom House” sunt analizate în bilanțul săptămânal de politologul Veaceslav Berbeca și expertul media Victor Gotișan.
Președintele Partidului Democrat, Pavel Filip, a lăsat să se înțeleagă joi seara că PDM va insista pe următoarele domenii în negocierile cu socialiștii: pe apărare, economie, externe și educație. Fostul prim-ministru Maia Sandu, lidera formațiunii PAS, a comentat negocierile ca o încercare de a „întări și mai mult corupția la putere” care ar avea drept consecință discreditarea guvernării „atât în ochii propriilor alegători, cât și ai partenerilor externi”.
Politologul Veaceslav Berbeca de la Institutul „Viitorul” crede că încercarea socialiștilor și democraților de a cimenta o coaliție de guvernare nu reprezintă decât oficializarea unei majorități informale care a existat până acum în parlament: „Cam toate proiectele care au fost promovate de către socialiști și de către PD ele au fost votate de ambele partide, adică, majoritate parlamentară exista fără a fi formalizată. Ceea ce acum noi vedem e, de fapt, formalizarea unei majorități care s-a constituit în noiembrie, când a fost votat guvernul lui Ion Chicu. Care a fost ideea de a formaliza o astfel de coaliție? Cred că în primul rând e o problemă din partea socialiștilor care merg greu, relațiile sunt proaste și au nevoie de bani. Când spun că relațiile sunt proaste mă refer la Occident, de unde veneau resursele financiare, inclusiv cu România. Din această cauză, ei cred că trebuie să se producă o schimbare, să arate că sunt socialiști cu față umană și ei cred că PD ar putea să le ofere sprijinul necesar. Democrații merg pe această coaliție formalizată pentru că nu ar vrea alegeri parlamentare anticipate. Pentru ei asta ar putea diminua rândurile celor care sunt acum în Parlament”.
În ce privește cererea democraților de a prelua domeniile apărării, economiei, externele și educația, politologul Veaceslav Berbeca crede că scopul final ar fi tot lustruirea imaginii acestor ministere care ar fi avut de suferit din cauza unor declarații neinspirate ale miniștrilor de care sunt conduse. Ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, i se reproșează că în 2016 ar fi elogiat armata separatiștilor din Donbas, sfidând integritatea teritorială a Ucrainei, iar ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi, a ajuns în atenția publică după ce declarase că Rusia ar fi intervenit în războiul de pe Nistru din 1992 pentru a pune capăt vărsării de sânge, negând aparent implicarea directă a Moscovei în acest conflict.
Raportul organizației Freedom House, dat publicității în această săptămână și care monitorizează respectarea libertăților în lume, plasează Republica Moldova pe locul 60 din o sută, înregistrând un progres de două poziții. Cercetătorul media Victor Gotișan spune că evoluția este una modestă, altfel spus, guvernarea nu ar trebui să se îmbete cu apă rece: „În cazul respectiv cred că putem vorbi mai mult despre o stagnare, pentru că până la urmă stăm prost la aceleași capitole. Stăm prost în continuare cu implementarea legilor în Republica Moldova. De ce le implementăm prost? Pentru că avem o justiție neindependentă. Ce concluzii mai putem trage din raport? Că corupția este la același nivel, adică foarte mare. Ceea ce este menționat aproape clar în raport e că guvernul și instituțiile oficiale ale statului șchiopătează la capitolul lipsa transparenței. Și ultimul indicator care tot este menționat în acest raport este independența media”.
Europa Liberă: Dle Gotișan, aș vrea să ne oprim la acest ultim punct la care v-ați referit – presa. Potrivit Freedom House, Republica Moldova are în continuare o presă „parţial liberă”. Ce încurca breslei, potrivit raportului, sa-si asigure statutul de „câine de pază al democraţiei”?
Una dintre problemele presei este politizarea excesivă
Victor Gotișan: „Presa în 2019 în Republica Moldova s-a confruntat practic cu aceleași noi-vechi probleme. În primul rând, este politizarea excesivă. Da, mulți vor spune că, de fapt, cel mai important oligarh care, practic, controla sectorul mass-media oarecum a dispărut. Însă acest teren nu a rămas liber, el a fost ocupat de un alt jucător important. Deci, nu putem vorbi despre o redresare a situației la acest capitol”.
Raportul Freedom House mai arată, între altele, că deși la prima vedere Republica Moldova are un mediu electoral competitiv, iar libertățile de exprimare și religie sunt protejate, corupția în continuare persistă în sectorul guvernamental, iar deficiențele legate de statul de drept împiedică țara să avanseze pe calea democrației.
