PE SCURT
Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe Facebook. În cadrul acestuia, Dodon răspunde la o serie de întrebări care i-ar fi puse de alegători. Analiza celor vorbit de șeful statului a fost făcute cu diferite ocazii de presă, iar drept rezultat au fost depistate diferite falsuri și manipulări.
Moldova.org a contactat câțiva experți în PR politic, dar majoritatea au refuzat să comenteze vlogul lui Dodon ca instrument de comunicare politică. Totuși, politologul Igor Volnițchi a confirmat că emisiunile video ale președintelui sunt „un instrument de promovare a imaginii în an electoral”, iar Aurelia Peru, fostă consilieră a președintelui Nicolae Timofti, a criticat unele gesturi ale președintelui Dodon. În același timp, politologul Ion Tăbârță a catalogat vlogul drept „un instrument de lustruire a imaginii președintelui”.
PE LUNG
Pe 12 martie 1933, președintele american Franklin Roosevelt s-a adresat pentru prima dată prin radio concetățenilor săi încercând să explice strategia pe care a ales-o în mai multe momente pe parcursul mandatului său. În perioada 1933-1944, el a avut 30 de intervenții de acest gen, în care răspundea la întrebările cetățenilor. A vorbit despre deciziile legate de criza politică, economică, șomaj, război. Acestea au intrat în istorie ca „discuții la gura sobei” și sunt considerate un exemplu al primei comunicări directe a unui înalt oficial cu cetățenii.
Exemplul lui Roosevelt a fost preluat treptat și cu succes în toată lumea. Unele chiar au atins recorduri (precum conferința de presă a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski care a durat 14 ore). Fără a seta recorduri, și Igor Dodon a ales să comunice cu concetățenii săi la „direct”, prin intermediul vlogului întitulat „Președintele răspunde”, unde acesta răspunde la opt întrebări venite din partea cetățenilor.
Despre ce vorbește Igor Dodon
La 29 noiembrie 2019, președintele Igor Dodon a anunțat pe Facebook că inaugurează o serie de filmulețe, unde va răspunde la câte opt întrebări venite din partea cetățenilor. De atunci vlogul președintelui a avut 12 ediții. Filmulețele sunt difuzate pe pagina oficială de Facebook și canalul de Youtube.
După o analiză a ultimelor cinci emisiuni cu apariția șefului statului, am observat că circa 70 la sută din întrebările abordate în emisiuni țin nemijlocit de chestiuni sociale și economice. Adică, țin de responsabilitatea Guvernului. De altfel, Igor Dodon nu ratează ocazia să laude Guvernul Chicu, despre care vorbește de bine mai în fiecare emisiune și îl descrie drept „небо и земля” (din rus. cerul și pământul) în raport cu Guvernul trecut.
Astfel, potrivit președintelui, cetățenii întreabă despre ajutorul social, taxele locale, starea spitalelor, incompetenta medicilor, pensii și salarii, costul la căldură. La toate întrebările, șeful statului a avut răspuns sau a promis că vine cu soluții. „Negociem cu Banca Mondială ca să realizăm un proiect pentru revenirea la fermele mari”, „Taxa pentru procedura de moștenire va fi redusă”; „Criteriile pentru persoanele care vor beneficia de ajutor social vor fi simplificate”; „Calitatea produselor va fi verificată intens de ANSA”; „Taxele locale ar trebuie excluse și incluse în acciza pentru benzină și motorină”, ș.a.
De asemenea, oamenii s-ar fi interesat de costurile mari la unele produse, de privatizări și Metalferos, de tăierile ilicite din pădure, de Legea miliardului sau locul de aflare a lui Plahotniuc, ș.a. Și aici Dodon a venit cu răspunsuri. În alte emisiuni, Dodon a amenințat cu demiteri, fie pe ministrul Agriculturii Mediului și Dezvoltării Regionale, Ion Perju pentru tăierea ilicită a pădurilor, fie pe directorul „Termoelectrica”, pentru tarifele la energia termică. Și judecătorii au fost îndemnați să facă „justiție corectă”, altfel să scrie cerere și să plece.
Internauți, promisiuni și declarații false
Tipul întrebărilor citite de Dodon în vlogul său au stârnit dubiile mai multor spectatori. Cu această ocazie jurnaliștii de la Deschide.md a aflat că întrebările citite în ediția din 24 ianuarie au fost publicate de pe conturi de Facebook false.
Falsă a fost și promisiunea lui Dodon de a ajuta o locuitoare din satul Gura Galbenei din raionul Cimișlia să-și schimbe locuința, în ediția de pe 28 februarie. Ziarul de Gardă a căutat-o pe femeie și a aflat că femeia a fost contactată ulterior de consilierii prezidențiali și i s-a comunicat că nu o pot ajuta.
Jurnaliștii de la Stop Fals au constatat în declarațiile lui Dodon din cadrul vlogului său falsuri și generalizări. De exemplu, declarația că „judecătorii au salarii mult mai mari față de cel al șefului statului și de două ori mai mari decât ale deputaților” este eronată. Afirmația că magistrații primesc salarii duble față de deputați este un fals. Astfel, salariul unui judecător de la instanța de fond este mai mare cu doar circa o mie de lei față de salariul președintelui țării și cu două mii de lei față de salariul lunar brut al unui deputat sau ministru.
Ce este vlogul pentru Dodon? Vorbesc experții
Politologul Igor Volnițchi susține că emisiunile video ale președintelui sunt cu certitudine un instrument de promovare a imaginii în an electoral. „Trebuie să înțelegem că în acțiunile politicienilor noștri, fie e vorba despre Igor Dodon, Maia Sandu sau Andrei Năstase, în an electoral, este numaidecât și substrat electoral. Cu siguranță, președintele mizează că reușitele Guvernului îl vor face mai puternic la alegerile prezidențiale. În același timp, liderii opoziției mizează că eșecurile guvernării vor fi catalogate ca eșecurile personale ale lui Igor Dodon și îi vor diminua șansele. Cu siguranță că și liderii partidelor extraparlamentare iau în calcul toate aspectele respective. Anul 2020 este un an specific și tot ce fac politicieni trebuie trecut și prin sita interesului electoral”, a declarat Igor Volnițchi.
După ce l-a criticat în 2018 pe Igor Dodon pentru faptul că a transmis mesajul cu prilejul Anului Nou împreună cu soția sa, Aurelia Peru, doctoră în comunicare, fostă consilieră a președintelui Nicolae Timofti, a refuzat să comenteze mesajele transmise de președintele țării în vlogul său. Totuși, ea a precizat că în prezent, toți liderii mondiali comunică în rețelele sociale. „Nu vreau să comentez limbajul și subiectele abordate de președinte”, a menționat ea. Totuși, Aurelia Peru a atenționat la un anumit moment – televiziunea publică a făcut știri din mai multe declarații ale președintelui. „Nu este normal ca în buletinele de noutăți să fie făcute știri din declarațiile lui Igor Dodon despre transport, pensii sau altceva. Trebuia făcută o știre la prima ediție a vlogului , atunci când se anunța despre lansarea acestuia”. Totodată, potrivit ei, știrile ar trebui făcute doar din declarațiile exclusive „bombă” ale șefului statului.
Un alt moment atenționat de ea a fost ediția din 21 februarie, când președintele Dodon și-a început vlogul în momentul când își duce copilul de mână la școala de șah. „La acea școală vin probabil diferiți copii. Acum închipuiți-vă cum se va simți un copil, care poate vine dintr-un mediu vulnerabil, când vede că însuși președintele își duce de mână copilul la școală”, a menționat ea. În acest context, experta a precizat că majoritatea liderilor mondiali preferă să își țină copii departe de lumina reflectoarelor. Am aflat că Barack Obama are două fete doar în discursul de inaugurare, când i-a mulțumit soției sale și celor două fete”, a mai spus Aurelia Peru.
„Este un instrument de lustruire a imaginii președintelui, aceasta în contextul prezidențialelor din anul curent”, este de părere politologul Ion Tăbârță. Desigur nimeni nu îi interzice președintelui crearea unui vlog, mai spune expertul, dar dacă se iau în considerare mesajele transmise de șeful statului (pensii, drumuri, spitale, taxe) putem să vorbim despre o încălcare a atribuțiilor prezidențiale. „Să ne amintim articolul 77 din Constituție: Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. În același timp, articolul 96 din Legea Supremă spune clar: Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. În exercitarea atribuțiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament”, a menționat Ion Tăbârță.
În această privință, politologul Igor Volnițchi amintește că, în Republica Moldova, președintele este și capul puterii executive. „Atunci când se duce la ședințele Guvern, el are dreptul să le prezideze și atunci premierul se ridică și îi cedează locul. Este un lucru interpretabil. Din punct de vedere legal, impresia mea este că are anumite atribuții în domeniu executiv. Din punct de vedere politic, nu știu. Dacă Guvernul se pretinde că este tehnocrat, nu știu dacă președintele trebuie să-și afișeze o relație prea apropiată cu Guvernul. Dar iară este vorba despre interpretări diferite”, opinează Volnițchi.
Cum discută președinții cu cetățenii în alte țări
SUA
După Franklin Roosevel, următorii președinți americani au folosit ocazional acest instrument. Totuși, în 1982, Ronald Reagan a introdus în practică adresările prin radio către cetățeni, care aveau loc de obicei în fiecare zi de sâmbătă. Puțin mai târziu el a apelat la televiziune. De atunci, astfel de adresări au devenit în SUA o tradiție, deși judecând după sondaje, popularitatea lor a scăzut de-a lungul anilor. Un nou suflu a fost adus de Barack Obama – în fiecare sâmbătă, adresarea președintelui apărea pe site-ul oficial al Casei Albe și pe canalul său de YouTube în format audio și video.
Actualul președinte american a apelat la un alt mod de comunicare cu cetățenii – mesajele de pe Twitter. Contul președintelui american Donald Trump este urmărit de aproape 62 de milioane de persoane. Anunțurile făcut publice acolo au fost ironizate sau criticate nu de puține ori, iar drept rezultat criticii lui Trump au fost blocați. În iulie 2019, însă Curtea de Apel a decis că Donald Trump a încălcat Constituția când a blocat mai multe persoane pe contul său de Twitter. Un complet de trei judecători de la Curtea de Apel a SUA a decis că Trump nu poate interzice unor cetățeni americani să îi citească postările sau să între în conversație cu el.
America Latină
În America de Sud, prioritatea îi aparține fostului lider venezuelean Hugo Chavez. Show-ul „Alo Presidente” („Alo, președinte”) a fost lansat pe 23 mai 1999, iar ultima ediție a fost difuzată pe 29 ianuarie 2012. În toți acești ani, în fiecare duminică, la 11 dimineața, Chavez apărea pe micile ecrane ale venezuelenilor. Durata transmisiei varia de la patru la opt ore. Inițial, el răspundea la întrebările cetățenilor, organiza teleconferințe cu regiunile, asculta rapoartele miniștrilor cu privire la munca pe care au făcut-o. În total au fost difuzate 378 de emisiuni. Cu timpul, însă, formatul s-a schimbat treptat: dacă la început Chavez vorbea cu venezuelenii obișnuiți și monitoriza problemele, calmându-și adversarii nemulțumiți, atunci, în timp, aceste emisiuni s-au transformat în spectacole ale unui singur actor. Recordul absolut a fost de opt ore și șase minute. Atâta a durat emisiunea, când Chavez a vorbit fără pauze.
În 2014, Nicolas Maduro, care l-a înlocuit pe Hugo Chavez în funcția de șef al statului, a decis că nu este bine să încalce tradiția și a realizat propria emisiune tv. Totuși, ulterior, noul președinte a decis abandoneze televiziunea și și-a lansat propriul program numit „În contact cu Maduro” la radioul național.
În Brazilia, autoritățile au ales modelul american: programul „Café con el Presidente” (din span. Cafea cu președintele) este difuzat acolo în fiecare zi de luni. Începutul tradiției a fost pus de Lula da Silva, care creat tradiția de a relata ce a fost făcut săptămâna trecută și ce mai rămâne de făcut înainte de sfârșitul săptămânii, precum și să explice semnificația principalelor decizii luate de guvern. Un program similar apare în Uruguay – „Habla el Presidente” (din sp. „Președintele vorbește”).
Irlanda
În Irlanda, funcția de șef de stat este una simbolică. Totuși, ca mulți șefi de stat, președintele Irlandei Michael D. Higgins are propriul său site. Pentru comoditate, site-ul are o secțiune unde îi pot fi adresate întrebările. Aici, cetățenii pot afla cum pot să-l contacteze direct pe președinte sau chiar cum să ajungă la o petrecere cu acesta.
Apropo, la petrecerea din grădina reședinței președintelui poți primi o invitație foarte ușor. Trebuie doar să trimiți o solicitare ca să fii inclus printre cei 350 de invitați la petrecerea cu președintele (mai multe persoane nu încap). Președintele irlandez folosește acest moment pentru a comunica cu cetățenii.
Ucraina
Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, care a preluat funcția în aprilie 2019, pe lângă site-ul oficial al președintelui, apelează deseori la rețelele sociale, în special Facebook. Președintele postează mesaje video, în special, în momentele sensibile, făcând declarații oficiale.
[youtube id=”ph26SC35ex8″ start=”0″]Totuși, președintele Zelenski va intra în istorie cu o conferință de presă care a fost susținută în octombrie 2019, care a durat mai mult de 14 ore. Conferința de presă care a început la 10:00 a ținut până după miezul nopții. În acest timp, el a răspuns întrebărilor a peste 300 de jurnaliști și a stabilit un record pentru cea mai lungă comunicare a liderilor mondiali cu reprezentanții mass-media.
Rusia
În Rusia, președintele Vladimir Putin, care are în spate cea mai mare parte a presei rusești, nu simte necesitatea de a apela la rețelele sociale. Totuși, Vladimir Putin are o pagină de Facebook. În context menționăm că, pentru a răspunde la întrebările care vin în adresa Kremlinului, în fața presei de obicei iese purtătorul de cuvânt al președintelui Dmitri Peskov.
Totuși, președintele rus Vladimir Putin susține, de obicei în luna decembrie, o conferință de presă anuală la care răspunde întrebările jurnaliștilor din mai multe țări. Cea mai lungă conferință de presă a lui Putin a avut loc în 2008 – atunci ea a durat 4 ore 40 de minute. În acest timp, el a răspuns 106 întrebări.
