„Când dormi mai mult, păi nu-i profitabil. Am avut și pierderi, mai avem pierderi, dar ne mulțumim cu ceea ce este”
Natalia Calmîș, din satul Pănășești, raionul Strășeni, în urmă cu zece ani a pus pe picioare o seră de creștere a legumelor. Atunci mai degrabă și-a îndeplinit un vis din copilărie și cel mai puțin s-a gândit la profituri. Bani cu lopata nu face, spune femeia, în schimb își întreține familia din vânzarea roșiilor și castraveților crescute în seră. Mai mult, pentru că afacerea-i sezonieră, în lunile de primăvară și toamnă crește lalele sau crizanteme:
„Aici nu-i un venit profitabil, e cam puțin dar e stabil. Încercăm să supraviețuim”.
Europa Liberă: Întreb acum sincer: v-ați gândit vreodată să lăsați totul și să plecați?
„Da, și încă mă mai gândesc”.
Europa Liberă: Ce vă ține?
„Copii, părinții și ceea ce am muncit atâția ani și tot ceea la ce am muncit atâția ani, adică totuși mai credem că ceva se va schimba și va fi mai bine. Sunt prea multe controale. Mă rog, ele sunt bune, dar noi nu suntem informați ce să facem, ei din start vin cu probleme”.
Europa Liberă: Vă încurcă asta să aveți o afacere armonioasă?
„Nu că ne-ar încurca, dar așa de des se schimbă mecanismele, dările de seamă, astfel încât noi nu reușim să ne acomodăm cu o parte, că ele se schimbă iar. Noi fiind aici de toate - agricultor, hamal, șofer și contabil, vă dați seama că ne vine greu”.
Pentru a o încuraja pe Natalia să nu renunțe la afacere, Grupul de acțiune locală din regiune numit „Lunca Bâcului” i-a oferit un suport financiar de peste o mie de euro ca să-și cumpere un sistem de irigare modern. Natalia Calmîș spune că ar fi fost puțin probabil să pună de-o parte cei aproape 40 de mii de lei pe care i-a investit în sistem.
„Știți, noi de mult visam la un asemenea sistem de irigare, dar niciodată finanțe nu ne-au ajuns. Ori trebuia să luăm un credit, ori să strângem cureaua foarte bine. Noi udam cu furtunul. Cu un sistem de irigare modern, eficientizăm timpul nostru, apa, fiecare ghiveci va primi constant aceeași apă, aceeași cantitate de micro-elemente dacă vor fi aplicate. Când udam cu furtunul mai pierdeam apă, mai scăpam pe-alături, însă acum fiecare ghiveci va primi aceeași cantitate de apă”.
Suntem aici să-i sprijinim să găsească finanțare și să-i ajutăm să pună la punct aceste proiecte...
Grupurile de acțiune locală (GAL) s-au constituit după formula din Uniunea Europeană, unde există de câteva decenii. Pe scurt, filosofia acestor grupuri poate fi explicată în felul următor: „Unde-i unul - nu-i putere, unde-s mulţi - puterea creşte”. Maciej Kowalczyk, Secretar secțiunea politică și economie din cadrul Ambasadei Republicii Polonia la Chișinău spune că asemenea inițiative au împânzit țările europene și au fost create pentru a încuraja localnicii să găsească și să rezolve problemele cu care se confruntă satele lor:
„Grupurile de acțiune locală într-adevăr există în toată Uniunea Europeană. Principiul este similar cu cel pe care îl realizăm aici. Deci, noi vrem ca localnicii să decidă ce proiecte sunt importante pentru ei și ce-i interesează. Noi suntem aici să-i sprijinim să găsească finanțare și să-i ajutăm să pună la punct aceste proiecte. În UE, proiectele pe care le dezvoltă grupurile de acțiune locală sunt foarte diferite – în funcție de necesitățile oamenilor. Ei repară drumuri, îmbunătățesc infrastructura din localitate, investesc în afaceri, creează centre comunitare. Aceste inițiative sunt importante mai ales pentru că unesc oamenii”.
Ambasada Poloniei în Republica Moldova, alături de Agenția SUA pentru dezvoltare Internațională se numără printre finanțatorii GAL-urilor din Republica Moldova. Inițiativele sunt sprijinite cu bani doar dacă există și o contribuție financiară locală. În Republica Moldova, grupurile de acțiune locală au fost create în urmă cu patru ani. Astăzi există peste 30 de asemenea grupuri, spune coordonatoarea de proiecte din cadrul USAID Leader, Xenia Marcov:
„Actorul principal al acestei abordări sunt grupurile de acțiune locală. Acestea, la rândul lor, sunt formate de oamenii din câteva localități sau sate învecinate. Aceștia sunt antreprenorii din zona GAL, primarii, activiștii locali care se întrunesc, discută problemele locale și identifică resursele care le au în comun. GAL-ul este un fel de agenție locală care atrage resurse pentru a ajuta oamenii să-și realizeze anumite idei de proiect”.
Dacă până acum ideile locale erau co-finanțate de partenerii occidentali ai Republicii Moldova, începând cu anul viitor grupurile de acțiune locală vor putea apela și la finanțare de la bugetul de stat. Inițiatorii speră că liderii locali, având deja experiența realizării propriilor proiecte, vor curma eventuale porniri „de la centru” de a finanța inițiative în funcție de simpatii politice.
