Liliana Popescu, prorector al SNSPA din România, este organizatoarea conferinței cu tema: „România, Estul și Sud-Estul Europei în Noua Dez(ordine) Mondială”, care va avea loc joi, 5 martie, la București. Este o conferință de politică externă și de securitate cu participare exclusiv feminină, organizată cu sprijinul Black Sea Trust of the German Marshall Fund.
Europa Liberă: Organizați o conferință - „România, Europa de Est și Sud-Est în noua ordine mondială sau dezordine mondială”. Ce ziceți – e mai multă ordine sau dezordine?
Liliana Popescu: „Depinde de privitor. Poate să pară dezordine, poate să pară ordine, pentru unii sau, în orice caz, o organizare căreia îi putem face față.”
Europa Liberă: În această regiune, vocea cărei țări este mai sonoră?
Liliana Popescu: „În această regiune avem un cor, un cor în care sunt...”
Europa Liberă: ...vocile cântă diferit?
Liliana Popescu: „Vocile cântă diferit, într-adevăr. Și dacă ne uităm la ce întâmplă acum în Siria, Turcia și Rusia, care sunt două voci care cântă și ele în zona lor, sunt într-o dezarmonie, să zic așa, sau se aude ceva strident acolo.”
Europa Liberă: Unii vorbesc despre nevoia unui dialog constructiv cu Federația Rusă, dialogul Moscova – Occident. Dvs. credeți că e posibil acest lucru? Și ce ar vrea Rusia, ce ar vrea Occidentul?
Rusia nu are o aplecare spre a rezolva probleme, ci mai curând spre a-și impune punctul de vedere...
Liliana Popescu: „Mie mi se pare că Federația Rusă nu este pornită spre un dialog, mi se pare că este mai curând pornită spre un conflict, dar un conflict care nu este declarat, dar care se manifestă, e vizibil în acest război hibrid, care are componentă de război informațional, de intervenții subterane în influențarea alegerilor, chiar a sorții unor țări, cum a fost episodul cu Muntenegru, în care au vrut să zădărnicească aderarea la NATO, deci ceva pe care cetățenii muntenegreni și-au dorit. Rusia are o poziție destul de inflexibilă, în sensul că nu are o aplecare spre a rezolva probleme, ci mai curând pe a-și impune punctul de vedere. Desigur că această poziție pe care o adoptă vine și pe fondul unor schimbări care au avut loc la nivel internațional, începând cu președintele Trump, care este altfel decât președinții Statelor Unite de până acum. Situația existentă în Uniunea Europeană cu Brexitul, cu pericolul iminent al migrației, cu diverse alte fenomene, pentru că, practic, Uniunea Europeană e acum în situația de a se reinventa. Deci, Rusia adoptă această poziție și din cauza noii conjuncturi internaționale și să nu uităm, apropierea Rusiei față de China. Și atunci, cumva, Rusia merge pe această variantă de apropiere și de balansare, cum spun specialiștii în relații internaționale, balansează împreună cu China și contra Occidentului.”
Europa Liberă: Și Occidentul ar permite ca Rusia să redevină supraputerea de altădată?
Liliana Popescu: „Deocamdată, Rusia nu este capabilă prin sine însăși să redevină ce a fost cândva. În primul rând, pentru că cred că se bazează foarte mult pe refacerea cumva a relațiilor cu fostele republici sovietice și parțial are și succes, dacă ne uităm la Uniunea Euroasiatică, însă, dacă ne uităm, de exemplu, la relația Rusia – Belarus, vedem că intențiile Moscovei nu sunt întâmpinate întotdeauna cu brațele deschise la Minsk sau în alte capitale.”
Europa Liberă: Da, am auzit declarațiile liderului de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, care spunea că Rusiei nu-i va reuși să șantajeze Belarusul.
Deocamdată, Rusia nu este capabilă prin sine însăși să redevină ce a fost cândva...
Liliana Popescu: „Exact! Acesta este un instrument pe care Rusia l-a mai folosit. Știm, de exemplu, că l-a folosit în relațiile cu Armenia, când Armenia era cât pe ce să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și nu l-a mai semnat cu această „contribuție” instrumentată de la Moscova.”
Europa Liberă: Experții spun că Washingtonul ar trebui să se opună ferm eforturilor disperate ale Kremlinului de a-și reface sferele de influență în teritoriile desprinse de URSS. Republica Moldova acum în zona de influență a cărei puteri se află?
Liliana Popescu: „Este din ce în ce mai mult influențată de la Moscova. Așa se vede, din păcate. Adică, e acolo o luptă, dar pare-se că influența e crescândă dinspre Est la Chișinău și lucrul acesta nu ne bucură, pentru că se pare că nu o să mai fim de aceeași parte a baricadei. Și lucrul acesta nu-i benefic nici pentru noi, de partea asta a Prutului, nici pentru dumneavoastră, care sunteți de partea cealaltă.”
Europa Liberă: Acum șase ani, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a promis să mențină acest parcurs european. Credeți că cineva ar putea să-l împiedice sau chiar să se întoarcă la 180 de grade?
Liliana Popescu: „Nu cred asta. Acesta este, de fapt, avantajul sau atuul pe care îl are Republica Moldova în acest moment. Pare-se că însuși președintele moldovean vrea să facă așa un balans, un joc între Uniunea Europeană – sunt niște avantaje pe care Republica Moldova le-a obținut prin acest Acord de Asociere și prin derularea lui și să nu uităm orientarea comercială dinspre Est înspre Vest a Republicii Moldova. Deci, cred că acest Acord de Asociere reprezintă un avantaj al Republicii Moldova și-i ca un fel, dacă vreți, de cârlig cu care Republica Moldova este prinsă de Uniunea Europeană, ceea ce nu cred că-i va permite, de exemplu, președintelui Dodon să facă chiar ce dorește, că nu se poate.”
Problema R.Moldova ține de dezvoltarea unei economii și a unei bunăstări pentru majoritatea populației...
Europa Liberă: Ținând cont de aceste împrejurări, cine ar putea totuși să-i dea o mână de ajutor Republicii Moldova să depășească situația în care s-a pomenit?
Liliana Popescu: „E important ca vecinii cei buni ai Republicii Moldova s-o sprijine și acele state care înțeleg situația ingrată în care se află la ora actuală cu această tensiune internă a unor forțe politice care trag înspre Est într-o luptă cu cei care trag înspre Vest. De fapt, problema Republicii Moldova este una care ține de dezvoltarea unei economii și a unei bunăstări pentru majoritatea populației și aici se pune, de fapt, problema și aceasta este cea mai importantă temă. Și cred că Uniunea Europeană poate să ajute, și cred că România poate sprijini; probabil, Țările Baltice, Polonia, țările care înțeleg mai bine și care au și un interes direct pentru ca Republica Moldova să fie de partea lor.”
Europa Liberă: Ați amintit ceva mai devreme că Republica Moldova poate fi ajutată de statele vecine - sunt România și Ucraina -, iar șeful statului, Igor Dodon nu a reușit să întreprindă o vizită nici peste Prut, nici peste Nistru, adică nici la București, nici la Kiev. Aceasta vorbește despre ce?
Liliana Popescu: „Cred că dl Dodon se lasă înșelat de aparențe. Am văzut de câte ori s-a dus la Moscova, știm în ce fel prietenos a fost primit de dl Putin, dar cred că dl Dodon se lasă înșelat de aparențe. Asta-i tot ce pot să spun. Ar fi important să facă o analiză mai aplicată cu privire la cât de important este să ai relații bune cu vecinii și cu vecinii care sunt binevoitori. Și la ora asta și Ucraina este binevoitoare față de Moldova, și n-a fost întotdeauna așa.”
Europa Liberă: Și la finalul acestei discuții haideți să revenim la Conferința de la București „România, Europa de Est și Sud-Est în noua ordine/dezordine mondială” și să ne spuneți ce așteptați de la acest eveniment.
Liliana Popescu: „Aștept să avem prezentări și discuții de calitate, cu atât mai mult cu cât în audiență vom avea analiști universitari, pe care-i vedem în mod obișnuit la televizor. De asemenea avem 10 ambasadori care au confirmat participarea la eveniment. Noi am lansat invitația personalizată către toate doamnele ambasadoare, dar între timp și-au exprimat interesul și domnii și, în plus, ne-am gândit că ar fi oportun să-i invităm pe ambasadorul Republicii Moldova și pe ambasadorul Ucrainei, care au confirmat și dumnealor prezența. Deci, aștept să avem discuții de calitate, pe de o parte, pe de altă parte, aștept ca mass-media să reacționeze la această acțiune și cumva să vadă ca într-o oglindă ce se întâmplă în mod obișnuit în mass-media românească, cel puțin, dar cred că din toate regiunea. Și anume că vedem foarte multe paneluri alcătuite numai din bărbați sau, eventual, cu câte o femeie, când există atât de multe femei care sunt specializate pe zona relații internaționale, studii de securitate, apărare, economie politică globală, sud-europene... Și sper că acest lucru va avea și consecințe practice.”
