Sărăcia din Chișinău și ce facem cu ea

PE SCURT

• „Mulți oameni încă sunt ghidați de gândirea tradițională, o gândire a trecutului.”. 
• „Aproape fiecărui al patrulea locuitor al mun. Chișinău nu-i ajunge venitul pentru a-și acoperi necesitățile minime.”

Aceste două constatări despre oamenii și sărăcia din mun. Chișinău au fost făcute în cadrul unei lucrări analitice recente a PNUD Moldova. Printre recomandările specialiștilor, pentru micșorarea inegalității la nivel de venituri, se numără, de exemplu, sprijinirea angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor din grupuri vulnerabile sau crearea centrelor de zi sau cantinelor sociale pentru bătrâni. 

PE LUNG

Potrivit lucrării analitice recente a PNUD Moldova „Inegalități urbane și rurale în Moldova”, oamenii acordă o importanță scăzută viitorului, lucru care le-a ridicat semne de întrebare specialiștilor. În urma discuțiilor cu respondenții, s-au observat următoarele tendințe: 

• Mulți oameni sunt încă ghidați de gândirea tradițională, o gândire a trecutului.

• Mulți oameni percep condițiile actuale ca fiind dificile, deoarece nevoile lor de bază nu sunt îndeplinite. În astfel de circumstanțe, viitorul pare incert și oamenii nu se simt confortabil să ia decizii într-o situație de incertitudine. 

• Astfel, multe persoane au o viziune pe termen scurt. Viziunea pe termen lung lipsește sau este foarte slabă. 

• Ținând cont de faptul că lumea modernă este foarte dinamică, oamenii sunt obligați să ia decizii în situații incerte.

Un lucru curios descoperit de specialiștii este faptul că aproximativ jumătate dintre respondenți au fost preocupați în mare parte de ei înșiși. Doar cinci la sută dintre respondenți erau preocupați de societate. 

În aceste condiții, autorii studiului se întreabă: există o problemă de identitate personală sau oamenii sunt mai degrabă egocentrici, neavând capacitatea de a se implica în societate? 

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că ar putea fi nevoie să educăm oamenii asupra conștiinței de sine, identității de sine și identității comunității. Pe termen lung, acest tip de educație ar putea duce la o cetățenie mai responsabilă.

„Inegalitatea nu înseamnă doar cât câștigă cineva în comparație cu vecinul. Înseamnă distribuția inegală a veniturilor și puterii, a normelor și politicilor sociale și politice înrădăcinate care, în mod inerent, nu reușesc să abordeze provocările emergente. Din ce în ce mai mult, aceste probleme trezesc nemulțumiri și proteste în întreaga lume, ceea ce va marca viitorul, dacă nu se schimbă ceva”, a menționat Agi Veres, Directoarea adjunctă pentru Europa și CSI a PNUD, în cadrul evenimentului de lansare națională a Raportului global de dezvoltare umană, organizat pe 20 februarie 2020, de Ziua Mondială a Justiției Sociale.

Moldova.org a făcut un reportaj din trenul Chișinău-Ungheni. De ce oamenii preferă să facă naveta cu trenul? Pentru că sunt săraci, spune autoarea reportajului, Tatiana Beghiu.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/351518565624325/

Sărăcia și bătrânii din Chișinău

Cei mai defavorizați cetățeni și cei care au cel mai mare risc de acces inegal al serviciile de bază, în special în zona urbană, sunt bătrânii.

Aproape fiecărui al patrulea locuitor al municipiului Chișinău (23%) venitul nu-i acoperă cerințele minime. 

Peste 40% dintre respondenți consideră că veniturile lor acoperă doar necesitățile minime. 

Doar cinci procente dintre respondenți își permit bunuri și servicii mai costisitoare, necesitățile minime fiind acoperite în totalitate.

Modelele de consum diferă și ele în funcție de venit. Pentru cel mai bogat grup, bunurile și produsele alimentare reprezintă 35% din totalul cheltuielilor de consum. Pentru cel mai sărac grup de respondenți, jumătate din venitul lor se duce pentru produsele alimentare, iar peste 20% din venit se duce pe mărfuri. Prin urmare, specialiștii spun că creșterea costurilor serviciilor și al bunurilor are un impact negativ asupra celor mai săraci cetățeni.

Costul ridicat al bunurilor în zona urbană poate duce la faptul că oamenii trebuie să renunțe la unele lucruri, cum ar fi la educație, la îngrijire medicală, la transport sau la activități recreative. 

În urma efectuării studiului, experții au venit și cu niște recomandări pentru autorități, atunci când vor elabora politicile statului:

• Scăderea inegalității bazată pe venituri ar reduce semnificativ alte tipuri de inegalități. În acest sens, asigurarea salariilor decente în sistemul public și asigurarea responsabilității angajatorilor privați sunt importante în scăderea discrepanțelor bazate pe salarii. O altă zonă din activitatea este asigurarea unui mediu care să permită dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii întreprinderi, precum și crearea de locuri de muncă bine remunerate.
• Sprijinirea angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor din grupuri vulnerabile, inclusiv tinerilor care nu au experiență de muncă, persoanelor în vârstă pre-pensionare și mamelor cu copii mici, etc.
• Stabilirea de noi forme de consiliere și sprijin pentru vârstnici, în special prin conectarea sectorului privat și crearea de noi servicii pentru persoanele în vârstă (de exemplu, centre de zi; cantinele sociale etc.). Acestea sunt importante, în special în mediul urban, dar și în mediul rural. De asemenea, este nevoie să fie acordată atenție mai multă din partea asistenților sociali în furnizarea serviciilor menționate mai sus. Aceste măsuri ar crește nivelul de informare a persoanelor din grupurile vulnerabile despre serviciile disponibile și condițiile pentru accesarea lor.

Sărăcia din întreaga țară

Echipa Moldova.org a cutreierat Republica Moldova în lung și-n lat. Noi am văzut sărăcia cu ochii noștri. Prin urmare, vă recomandăm o serie de reportaje video din localitățile țării despre sărăcie, despre greutățile prin care trec oamenii și ce viață duc:

Reportaj din satul Filipeni, Leova:
Viața în sat: conserve pe datorii, iar la mare – doar pe hartă

Reportaj din satul Sadova, Călărași:
Sărăcie și pâine la Sadova

Reportaj din fața magazinului Franzeluța (Chișinău, Piața Centrală):
Cu noaptea-n cap, în rând, la pâine: „Asta-i aceea care costa 16 copeici!”

Reportaj din satul Selemet, Cimișlia:
Bătrânii care au mai rămas

Reportaj din satul Micăuți, Strășeni:
Satul, oamenii și țevile cârpite

Reportaj din Pojăreni, Ialoveni:
Toamna dezamăgirilor sau Cum să lucrezi un an pentru 2 lei

Fotografia principală: Tatiana Beghiu