Una dintre cauzele ce au dus la creșterea numărului acestor procese penale sunt sesizările deputaților din Parlament cu privire la „pretinse falsuri în declarații la completarea şi depunerea declarațiilor anuale de avere şi interese pentru anul 2018”, se arată într-un comunicat al organului de urmărire penală.
O altă cauză stabilită în urma verificărilor inițiate de Procuror General este „inițierea proceselor în baza rapoartelor de autosesizare a procurorilorde la Procuratura Anticorupţie vizând pretinse acțiuni ilegale ale judecătorilor, manifestate prin pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Din cele 20 de procese penale, înregistrate de procurorii Anticorupție sub acest aspect, 11 au vizat acţiunile şi deciziile magistraților de la Curtea de Apel Chişinău şi judecătoria Chişinău, sediul Ciocana”.
Comunicatul Procuraturii Generale precizează că „o parte dintre aceste autosesizări pot fi calificate ca mijloc represiv față de judecătorii care nu „dădeau soluțiile solicitate” de către procurori în demersuri – formă voalată de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. Spre exemplu, respingerea de către judecători a demersului cu privire la aplicarea arestul preventiv, era catalogat de procurorii anticorupție ca ”încheiere ilegală”, în condițiile în care nu exista o decizie a Curţii de Apel sau o sentință definitivă pe caz”.
„Chiar dacă ulterior, respectivele procese penale au fost clasate de procurorii Anticorupție sau s-a dispus neînceperea urmăririi penale, aceștia au făcut uz de mijloace cu tentă de influențare a poziţiei magistraţilor la înfăptuirea justiţiei pe cauzele penale, instrumentate de ei. Aceste mijoace se află la limita legalității, dând de bănuit că interesul acestor procurori a fost de a pune presiune pe judecători şi a obţine decizii „confortabile” pentru organul de urmărire penală”, susține Procuratura Generală.
Mai mult decât atât, la indicația fostei conduceri a Procuraturii Anticorupţie, în unele cazuri a fost dispusă şi sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru iniţierea procedurilor de tragere la răspundere disciplinară, „iarăşi, în condiţiile în care nu exista o hotărâre definitivă a Curții de Apel”.
Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a solicitat tuturor procurorilor-șefi „să ia act de cele constatate și să nu admită, pe viitor, astfel de practici atâta timp cât cauza nu este soluționată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă”.
Procuratura Anticorupție nu a venit, deocamdată, cu o reacție în acest sens.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!