Sindicatele REFUZĂ să ofere date Comisiei parlamentare de anchetă care și-a propus să cerceteze toate tranzacțiile ce vizează înstrăinarea bunurilor sindicatelor: „Nu avem nicio obligație”
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) nu va participa la activitatea Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor, creată pe 13 februarie curent.
Într-un demers expediat la Parlament de către Oleg Budza, președintele CNSM, se arată că sindicatele sunt „organizație nestatală, ce nu are calitatea de subiect de drept care se află în raporturi constituționale specifice cu Parlamentul” și „nu au nicio obligație să se prezinte la audieri și/sau să prezinte informații comisiilor parlamentare de anchetă”.
„Implicarea Parlamentului în activitățile organizațiilor necomerciale, cum sunt sindicatele, partidele politice, asociațiile obștești etc., prin intermediul comisiilor parlamentare de anchetă încalcă principiul separației puterilor în stat, iar in speța de față încalcă principul constituțional al libertății sindicale. Tentativa de creare de către Parlament a unei Comisii de anchetă pentru a verifica actele de dispoziție ale CNSM cu propriul patrimoniu de facto echivalează cu desfășurarea unei activități de jurisdicție extraordinară, fapt interzis de lege și de Constituție”, cităm din documentul sindicatelor.
Mai mult, scrie Budza, patrimoniul sindicatelor constituie proprietatea privată a unei persoane juridice de drept privat, iar CNSM, în calitate de titular al dreptului de proprietate al patrimoniului său, are dreptul nelimitat de posesie, folosință și dispoziție asupra acestuia.
„Nicio lege nu abilitează nicio autoritate a statului cu dreptul să verifice chestiunile ce țin de oportunitatea actelor de dispoziție ale sindicatelor cu privire la patrimoniului său. Astfel, activitatea financiara a CNSM (inclusiv actele de dispoziție cu privire la patrimoniului său) poate fi verificată exclusiv de către comisia de cenzori a CNSM și de autoritățile fiscale, din perspectiva achitării obligațiilor față de bugetul de stat. În calitate de titular al dreptului de proprietate, CNSM are competența discreționară de a decide asupra modului de folosință/dispoziție cu privire la patrimoniului său, iar Parlamentul Republicii Moldova nu are niciun drept să investigheze gestionarea proprietății private de către o organizație (asociație) nestatală”, cităm din același demers.
Menționăm că Parlamentul a creat Comisia parlamentară de anchetă săptămâna trecută și aceasta este condusă de deputatul PAS, Lilian Carp. Aceasta are misiunea de a investiga modul în care patrimoniul sindicatelor, constituit din mobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă, inclusiv „Cosmos”, „Iunosti”, „Flora” etc., au ajuns pe mâini străine, deși legislația stabilește clar că bunurile sindicatelor nu pot fi înstrăinate.
Lilian Carp a afirmat că cele mai multe bunuri ale sindicatelor au fost înstrăinate în perioada anilor 2005 - 2010, dar este necesară o evaluare a întregului patrimoniu moștenit de sindicate în anii 90 ai secolului trecut și a celui care a mai rămas astăzi în posesia lor.
Comisia parlamentară de anchetă are la dispoziție 90 de zile pentru a elucida această problemă. În calitate de vicepreședinte al acesteia a fost votat democratul Angel Agache, iar secretar va fi socialistul Vitalie Eftodiev.
După destrămarea Uniunii Sovietice, sindicatele din R. Moldova au moștenit o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, însă ulterior numeroase bunuri au fost înstrăinate, o parte dintre care, inclusiv hotelul „Cosmos” din Chișinău, a ajuns la Ilan Șor.
Patriarhia Română va aduce la Chișinău Sfânta Lumină de la Ierusalim și o va distribui în toate parohiile din R. Moldova, de Paște
Autostrada UNIRII, care urmărește realizarea unei legături rutiere între România și R. Moldova: Constructorul PODULUI peste Prut de la Ungheni urmează a fi desemnat
HARTĂ: Județul Chișinău, LIDER la cazurile de CANIBALISM documentate în timpul foametei organizate de către regimul sovietic în Basarabia, în perioada anilor 1946 - 1947: În ce regiuni au fost uciși și mâncați 153 de oameni