„Dosarul de învinuire a fostului șef al Procuraturii Anticorupție scoate în vileag, chiar de la prima etapă, probleme majore din cadrul sistemului judecătoresc.

Cauza penală de învinuire a lui Viorel Morari a fost repartizată aleatoriu unui judecător, care a primit dosarul în procedură și a dispus ședința preliminară. Deși toate cererile și demersurile pe caz urmau să fie adresate instanței prin intermediul judecătorului desemnat, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău Dorin Dulghieru, neavând calitate de președinte de instanță, a examinat cererea avocatului Panțâru în interesele inculpatului și a dispus formarea unui complet din 3 judecători, chiar dacă dosarul fusese deja dispus spre examinare unui singur judecător și examinarea judiciară a cazului deja începuse”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Instituția spune că a sesizat președintele interimar al Judecătoriei Chișinău despre această încălcare, însă acesta ar fi refuzat să intervină. Mai mult decât atât, ceilalți doi judecători nu au fost desemnați aleatoriu, dar au fost stabiliți „discreționar, în lipsa unor criterii obiective, de către vicepreședintele judecătoriei Dorin Dulghieru”.

„În acest mod, formând componența pe care și-o doresc, președinții instanțelor judecătorești au controlat și controlează în continuare întru totul sistemul și își asigură hotărârile și sentințele pe care le vor, judecătorii integri și ”neascultători” neavând nicio șansă să-și promoveze o soluție legală”, susține Procuratura Generală.

„În context, reieșind din faptul că doar judecătorul care a fost desemnat aleatoriu pe acest caz a avut o opinie separată, iar ceilalți doi judecători au decis eliberarea lui Viorel Morari sub control judiciar, Procuratura Generală va adresa CSJ o cerere de strămutare a acestei cauze la o altă instanță, în speranța că judecarea acesteia va avea loc în condiții exclusiv legale.

Concomitent, Procurorul General va prezenta, la prima ședință a CSM, o informație cu privire la problemele de sistem constatate și va solicita înlăturarea lor în condițiile legii, deoarece în primul rând judecătorii trebuie să respecte legea și apoi să aibă așteptări întemeiate ca legea să fie respectată de ceilalți.

Mai mult, pentru a exclude duble standarde în activitatea de administrare a justiției, Procuratura Generală va solicita Inspecției Judiciare a CSM să examineze acțiunile vicepreședintelui instanței Dorin Dulghieru în raport cu cazul Viorel Morari, deoarece nu este clar excesul de zel al numitului în cazul lui Morari, raportat la multe alte dosare privind acuzații grave aduse unor foști demnitari de rang înalt (judecători, procurori, deputați, miniștri etc.) pe cauze de corupție, spălare de bani, trădare de patrie, care au fost examinate de către un singur judecător, în aceiași instanță de judecată”, se mai arată în comunicatul citat.

Procurorul-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, a fost eliberat din arest pe 15 februarie, sub control judiciar pe un termen de 60 de zile.

„Procuratura Generală și-ar fi dorit să poată contesta încheierea judecătorească, însă, aceasta nu poate fi realizată deoarece, conform pct.66 din Hotărârea Plenului CSJ a RM din 15.04.2013, nr.1 ”despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu”, încheierea primei instanţe sau a instanţei de apel privind înlocuirea arestului, nu este pasibilă de atacare în instanţa ierarhic superioară”, a comentat organul de urmărire penală.

Morari a fost reținut la data de 10 ianuarie, iar la data de 13 ianuarie a primit mandat de arestare pe un termen de 20 de zile.

Viorel Morari este suspectat că în martie 2017 a primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerinţelor legale, pornind un proces penal şi ulterior urmărirea penală. Acesta ar fi falsificat în cauza penală mai multe acte procesuale. Toate aceste acţiuni au fost făcute din interese personale, precum şi în interesul lui Vlad Plahotniuc şi a mai multor persoane din anturajul lui, pentru a-i proteja de implicare în calitate de bănuiţi în cauza penală privind frauda bancară — furtul miliardului şi a obstrucţiona cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a acestei cauze penale.

În cadrul urmăririi penale, Viorel Morari nu a recunoscut comiterea infracţiunilor de care este bănuit şi la această etapă nu cooperează cu ancheta.

Totodată, Morari a amenințat în timpul urmăririi penale procurorul pe caz în repetate rânduri, fapt ce urmează a fi tratat conform legii.

Cauza penală pe numele lui Viorel Morari a fost pornită la data de 26 decembrie 2019 pentru abuz de serviciu și fals în acte publice din Codul penal.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News