PE SCURT
Au trecut aproape două luni de la descoperirea noului tip de coronavirus (nCoV) în orașul chinez Wuhan. Până acum au fost confirmate peste 42 de mii de cazuri de îmbolnăviri în China şi 319 de cazuri în alte 24 de ţări. La nivelul Chinei continentale au fost înregistrate 1100 cazuri de decese. Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgenţă la nivel mondial, iar o echipă de experţi OMS a plecat în China pentru a investiga epidemia.
Până în prezent, nu există un tratament specific împotriva noului tip de coronavirus și deși experții chinezi și americani dezvoltă un vaccin, primele teste ar trebui să aibă loc abia peste trei luni. Vaccinul însă ar fi disponibil cel devreme în vară.
Imediat după anunțarea primelor cazuri de îmbolnăvire, dar mai ales după decizia autorităților chineze de a izola orașul Wuhan,cu o populație de 11 milioane de locuitori, informațiile despre noul virus s-au răspândit cu repeziciune în întreaga lume. La un moment dat, isteria în jurul noului coronavirus a lăsat loc pentru propagarea unor informații false și chiar teorii ale conspirației, astfel încât epidemia se pare că va intra în istorie drept una dintre cele mai mediatizate.
Noul tip de coronavirus pare periculos. Dar trebuie de menționat că în ultimele decenii omenirea s-a mai confruntat cu focare de coronavirus. În 2002, tot în China, a izbucnit SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), iar în 2012, în Arabia Saudită, a izbucnit focarul MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu), ambii viruși făcând parte din categoria coronavirus.
Dar cum au evoluat alte virusuri de-a lungul timpului și cum au fost învinse sau nu?
PE LUNG
În contextul declarării de către OMS a stării de urgență, precizăm că în Republica Moldova nu a fost înregistrat niciun caz de coronavirus de tip nou. Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu a anunțat că OMS urmează să ofere țării noastre 150 de teste pentru depistarea rapidă a maladiei. Noile dispozitive vor permite determinarea rapidă și cu exactitate a prezenței virusului în corpul uman.
Coronavirusul nu este primul virus misterios cu care se confruntă omenirea în ultimele două decenii.
În ultimii ani, au existat două focare de infecție cu coronavirus. Primul a fost înregistrat în 2002, în provincia Guangdong din sudul Chinei și inițial a fost mușamalizat de autorități.
Răspândirea Sindromului Acut Respirator Sever (SARS) a fost considerată drept încheiată în vara anului 2003, deşi din când în când se mai descoperă noi cazuri. Atunci oamenii de știință au confirmat aproximativ 8 mii de cazuri de îmbolnăviri, iar numărul de decese s-a ridicat la circa 800 de persoane. Virusul s-a răspândit în 27 de țări, dar până în 2004 s-a stins. Deci, SARS avea o mortalitate de 10% și practic după doi ani nu mai au mai fost întâlnite cazuri. Simptomele SARS erau febra, tuse, care degenera în pneumonie. Studiile au arătat că cea mai probabilă cauză a apariției au fost felinele, deși nu se știe până astăzi foarte clar.
În cel de-al caz a fost vorba despre Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS), care a fost depistat în 2012 și a fost clasificat, ca și SARS, ca făcând parte din categoria coronavirus.
A fost depistat în Arabia Saudită și, din păcate, acesta continuă să mai facă victime. MERS afectează înainte de toate aparatul respirator. Boala se manifestă în prima fază prin simptome asemănătoare gripei – tuse, febră și dificultăți respiratorii. Într-o a doua fază, se ajunge la pneumonie. Evoluția bolii e diferită, dar se poate ajunge și la deces, așa cum s-a întâmplat în 2015, în Coreea de Sud și în China. Virusul este răspândit mai ales în Peninsula Arabă, de aceea poartă numele de Sindrom respirator din Orientul Mijlociu. Se consideră că are o rată a mortalității de 35%. Au fost înregistrate 2,5 mii de cazuri de îmbolnăviri, dintre care 800 s-au soldat cu decese. Se pare că animalul, de la care a fost transmis omului acest virus, a fost cămila. Nici până astăzi nu există tratament contra acestei afecțiuni pulmonare.
„Gripa porcină”
Dacă vorbim despre cei mai periculoși viruși, nu putem să nu pomenim despre așa-numita „gripa porcină”, numită și gripa mexicană sau gripa nord-americană, care a izbucnit în Mexic, în luna aprilie 2009 și a evoluat ca o pandemie, răspândindu-se în întreaga lume.
În anul 2009, populația lumii a avut o imunitate scăzută la virusul A (H1N1) deoarece era un virus nou. A provocat 18.500 de decese în lume, rata mortalității fiind de 4,5%. Mass-media a declanșat atunci o panică globală, transformând această pandemie în cea mai mediatizată epidemie de gripă din istorie. La 10 august 2010, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a proclamat sfârșitul pandemiei de gripă cu virus A/H1N1. „Gripa porcină” se referă la cea mai comună gripă de tip A și include subtipurile H1N1 (cel mai frecvent), H1N2, H3N1, H3N2 și H2N3.
După 2009, virusul gripal A (H1N1) a început să circule anual ca un virus al gripei sezoniere, împreună cu virusul gripal A (H3N2) și virusul gripal B, cu o predominanță diferită a acestora în fiecare sezon de gripă.
Cel mai sigur mod de evitare a infectării cu „gripa porcină“ se consideră vaccinul sezonier.
H2N2
Nu putem să nu menționăm și pandemia provocată în anii 1957-1958 de virusul H2N2, care a apărut pentru prima dată în sudul Chinei în 1957. Atunci s-au îmbolnăvit de la 20% la 50% din populația lumii și au decedat de la 1 milion la 4 milioane de oameni. Gripa a afectat cel mai des copiii. Periculosul virus gripal H2N2 a fost învins în 1968. În prezent, probele sale rămân doar în laboratoare speciale.
H3N2
Un alt agent patogen, virusul H3N2, a provocat o epidemie în anii 1968-1969, primele cazuri fiind înregistrate în Hong Kong. Boala răspândită în întreaga lume a provocat decesul a până la 1 milion de oameni. Virusul a afectat persoanele în special vârstă de peste 65 de ani. În Statele Unite, numărul morților din această pandemie a fost de aproape 34 de mii. Cu toate acestea, corpul uman a dezvoltat treptat rezistență la acest virus. Aceasta nu a însemnat că tulpina nu ar mai putea afecta oamenii. Dar totuși forme severe ale bolii cauzate de H3N2 au devenit mult mai puține în anii următori.
Până în 2014, focarele sezoniere ale acestui tip de gripă au avut loc în mod regulat, aproximativ o dată la cinci ani. Mortalitatea a fost întotdeauna prezentă, dar a fluctuat pe valori nesemnificative.
Gripa spaniolă
Se crede că unul dintre tipurile de „gripă porcină” a fost așa-numita gripă spaniolă, care a provocat o epidemie în anii 1918-1919 și s-a răspândit în întreaga lume din Spania. Atunci, peste 500 de milioane de oameni s-au îmbolnăvit, de la 20 de milioane la 50 de milioane au murit. A fost cea mai masivă pandemie din istoria omenirii în ceea ce privește numărul de decese.
În presa internațională se menționează tot mai des opinia diferitor specialiști, potrivit cărora nu există niciun leac pentru virusul gripal, iar vaccinurile formează o imunitate la el pentru scurt timp. Oamenii de știință cred că gripa nu poate fi eradicată.
Va fi identificat vaccin contra coronavirusul din China?
Orice nou virus poate reprezenta un pericol și, în anumite situații specifice, poate avea potențial epidemic sau pandemic. Deocamdată, nici noul coronavirus din China, nici SARS, nici MERS nu s-a apropiat de pandemia de gripă spaniolă din 1918. Acel virus a provocat mai multe morți decât toate victimele Primului și celui De-al Doilea Război Mondial adunate laolaltă.
Care sunt simptomele coronavirusului din China? La prima vedere, sunt cam aceleaȘi ca la o gripă obiȘnuită: febră, tuse (uscată), dificultăȚi respiratorii, dureri musculare, oboseală, dureri de cap, tuse cu sânge Și diaree. Ceea ce nu este caracteristic sunt: guturaiul Și durerile în gât. Deutsche Welle menționează într-un articol că „cine are guturai, strănută și-l doare gâtul e, foarte probabil, doar răcit sau are o gripă „obișnuită””. Coronavirus se manifestă, de regulă, prin tuse uscată, dificultăți de respirație și/sau pneumonie. Dar nu și prin dureri în gât.
Între timp, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat marți denumirea oficială a coronavirusului din China: Covid-19. Denumirea vine de la „coronavirus disease that was discovered in 2019” (trad. „Coronavirusul, boala care a fost descoperită în 2019”). Experții spun că noul virusul este mai puțin fatal decât SARS, dar are un potențial mai mare de răspândire.
Presa internațională a menționat că statul chinez a început să testeze pe oameni un medicament care i-ar putea vindeca pe cei infectați cu coronavirus, Remdesivir. Experții chinezi își pun speranțele în acest medicament, care a avut rezultate foarte bune în studiile din laborator, pe șoareci și maimuțe.
„Remdesivir are cea mai puternică activitate antivirală, dar încă nu avem studii clinice. Avem mari așteptări de la acest medicament, dar mai trebuie să-i testăm efectul curativ și siguranța în mod științific. Am decis să facem cel mai riguros tip de studiu, randomizat, dublu-orb și controlat placebo, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății”, a anunțat cercetătorul Zhao Jianping, membru al comisiei pentru tratamente medicale din provincia Hubei și șeful Departamentului pentru boli pulmonare și îngrijire intensivă din Spitalul Tongji, citat de Digi 24.ro.
O altă posibilă armă contra coronavirusului de tip nou este un vechi medicament împotriva malariei, pe care statul chinez are capacitatea să îl fabrice. Între timp, și în afara Chinei se lucrează intens la conceperea unui vaccin. Este un proces îndelungat, iar cercetătorii cred că acesta va fi disponibil după ce va trece epidemia.
Cercetătorii încearcă în continuare să afle și cum s-a ajuns la apariția noului tip de coronavirus. Potrivit unei versiuni, Pangolinii, animale aflate pe cale de dispariție, care sunt vânate pentru carnea și solzii lor în Asia și Africa, ar putea fi gazde intermediare potențiale pentru noul coronavirus, pe care l-ar fi transmis de la lilieci la oameni. Sunt considerați delicatesă, carnea lor valorând până la o mie de dolari pe piața neagră. În China, sunt o miză mare pentru solzii pe care localnicii îi transformă în leacuri folosite în medicina tradițională.
