Conform datelor oficiale, în anii 1970-1990 suprafețele plantate cu lavandă în Republica Moldova erau de 4,5-5 mii de hectare, iar în două decenii acestea s-au redus până la circa o mie de hectare. Cu toate acestea, tot mai mulți producători sunt interesați de această cultură, mai ales în condițiile în care o mică afacere de familie cu lavandă asigură un profit bun.
Spre regret, informația despre cum se cultivă lavanda era deficitară. Astfel, cultivatorii de lavandă au ajuns să caute surse de informații.
„În anul 2016, am început a căuta informații despre cultura lavandei, tot atunci am găsit două proiecte: „Implementarea metodelor generative și vegetative de producere a materialului săditor și plantarea plantațiilor industriale a soiurilor clone de levănțică” și „Elaborarea și implementarea tehnologiei și instalației-pilot energoeficiente de procesare a plantelor aromatice pentru gospodăriile de fermier” investițiile în proiect fiind de 240 și, respectiv, 940 de mii de lei din partea statului (la care s-au mai adăugat încă 240 și 940 cofinanțare) cu perioada de realizare 2012-2014. Tot atunci am solicitat informații despre aceste 2 proiecte, la care ni s-a oferit un sumar de 2 pagini. Anul trecut am expediat o scrisoare către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare pentru a solicita rapoartele complet. Într-un final, am obținut doar 10 pagini din raportul primului proiect, iar pentru al doilea nu este nici o informație deoarece persoana responsabilă a decedat. În primul proiect este indicat că au fost plantate 50 de hectare de lavandă, însă peste câțiva ani nu s-a ales nimic din ele, iar gospodăria în care a fost realizat proiectul și-a redus suprafețele de la 3 mii la câteva sute de hectare, iar lavanda ne mai fiind cultivată. Pentru al doilea proiect nu sunt informații la ce etapă s-a finalizat. Dacă noi nu am fi solicitat informații, nimeni nu știa ce s-a întâmplat cu ele, cu toate că au fost investite sute de mii de lei”, a explicat Valeriu Ciorbă, cultivator de lavandă.
Contactat de Agrobiznes, Andrei Gîrlea, „GŢ Gîrlea Andrei Pavel” în cadrul căreia a fost realizat primul proiect, ne-a explicat că pe pacursul a 5 ani a furnizat informațiile necesare IGFPP.
„Am cultivat cele 4 soiuri indicate în raport pe o suprafață de 130 de hectare. În 2019 nu am mai plantat lavanda deoarece nu avem brațe de muncă suficiente, dar și prețul uleiul a fost mult mai scăzut. Pe parcursul a 5 ani de zile am oferit toate informațiile necesare în formă scrisă. Nu știu ce s-a întâmplat mai apoi cu informația. De finanțare a beneficiat institutul, nu noi”, a explicat Andrei Gîrlea.
Larisa Andronic, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, susține că datele din raport nu sunt prezentate public, deoarece ar putea fi interpretate incorect de producători. Mai mult, la moment, nu este desemnată nici o instituție abilitată pentru a publica informațiile.
„Inițial, era prevăzut ca rapoartele să fie făcute public. Ulterior, au fost făcute modificări și nu a fost desemnată nici o instituție abilitată pentru a publica informațiile. Rapoartele nu sunt oferite agenților economici, deoarece aceștia ar putea să-l interpreteze incorect, să aplice incorect anumite scheme sau modele. Un raport științific nu conține algoritmele descifrate sau elemente de know-how, deoarece ele urmează a fi brevetate sau publicate. Pentru ca producătorii să n-o ia pe o cale greșită, rapoartele nu sunt prezentate. Nu noi decidem dacă rapoartele sunt sau nu publicate, nu stă în competența noastră”, a explicat Larisa Andronic.
Potrivit lui Valeriu Ciorbă, o altă problemă cu care se confruntă producătorii de lavandă ar fi că, soiurile de lavandă create la noi în țară nu corespund caracteristicilor prezentate. Astfel, producătorii plantându-le întâmpină mai multe probleme.
„În 2005 a fost solicitat brevet pentru 3 soiuri de lavandă, în 2010 acesta a fost emis. Aceste soiuri, însă, au fost testate doar în condiții de laborator. Noi am plantat 2 din ele (Vis Magic 10 și Alba 7), însă unul, chiar dacă este indicat că posedă rezistență sporită la secetă, nu rezistă condițiilor. Totodată, compoziția chimică a uleiului esențial de lavandă obținut din aceste soiuri diferă foarte tare de informațiile publicate de autori: linaloolul este mai mare, acetatul de linalil este mult mai mic. Am solicitat expertiza institutului, însă nu am primit nici un răspuns oficial. Am cerut informații despre testare și de la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, însă reprezentanții instituției ne-au comunicat că nu efectuează testări după eliberarea de către AGEPI a brevetului de soi de plantă și nici o altă structură de stat nu efectuează o astfel de analiză. Totodată, expertiza obligatorie a soiurilor a fost realizată de Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor (IGFPP) – adică tot cei ce au elaborat soiurile au și confirmat că acestea sunt bune. Soiurile sunt brevetate pentru a oferi beneficii economice, însă din 2010 suprafețe de zeci de hectare nu au fost plantate cu aceste soiuri”.
Valeriu Ciorbă susține că, astfel, producătorii de lavanda nu au acces la informațiile pentru care sunt achitate sume importante din bugetul statului.
„Recent, a fost aprobat un nou proiect în valoare de 7 milioane de lei pentru elaborarea soiurilor noi de lavandă, rezistente la secetă. În condițiile în care nu avem nici un rezultat clar pentru cele 2 proiecte, acum vor mai fi investite încă 7 milioane”, a conchis Valeriu Ciorbă.
Producătorii de lavandă sunt în așteptarea unui răspuns din partea instituțiilor responsabile și argumentarea necesității de a investi alte sume.
Comentarii