Prima rundă de dezbateri a avut loc la Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din orașul Căușeni. Invitata de onoare a fost scriitoarea Ana Blandiana, una din cele mai vocale persoane anticomuniste din România înainte de 1989. Ana Blandiana este inițiatoarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației, România.
„Este important să le spunem și celor care au trăit în comunism și celor care nu au trăit, ce a fost comunismul. Importanța aflării adevărurilor despre comunism constă în faptul că ne învață să înțelegem lumea în care noi trăim, astăzi. Lume a cărei imperfecțiune este evidentă și a cărei imperfecțiune se bazează nu numai pe caracteristicile negative ale lumii libere, ci mai ales pe cele care au rămas conștiința noastră, în instituțiile noastre, în societatea noastră din comunism”, a spus scriitoarea.
„O țară ca Moldova, peste 25 de ani, cu oameni care-și schimbă generațiile de două sau de trei ori, mesajul totalitar nerațional, reușește să fie transmis și oamenii continuă să ia decizii neraționale. Deci, se duce doamna la votare, primește 100 de lei și nu votează opțiunea rațională dar votează opțiunea care dă 100 de lei, știind că va suferi și ea și nepoții”, a vorbit și Mark Mazureanu, fondatorul Asociației Asist și al Academiei pentru Jurnalism Participativ.
„Comunismul e rău? Nu e mai rău decât o altă formă de guvernare. E rea forma de organizare a structurii puterii. Autoritarismul este rău. Comunismul este doar o formă de autoritarism”, mai explică Mark Mazureanu.
Și-au împărtășit amintirile, experiențele și fricile de pe vremea sovietică și oameni de artă din Republica Moldova.
„E important să înțelegeți ce a fost comunismul, pentru că îl retrăim în diferite forme dure. Amintiți-vă de 7 aprilie, 2009, când o mână de tineri au ieșit în stradă să ceară alegeri libere. [...] Au fost vânați copiii în stradă, duși în toiul nopții, încărcați în dube, duși la comisariatele de poliție, judecați în cinci minute. Procese staliniste. Erau snopiți în bătaie, duși prin acele coridoare ale morții. Mulți din acei copii de 18-19 ani nu mai sunt în Republica Moldova”, a povestit și Vitalie Ciobanu, scriitor, critic literar și jurnalist din Republica Moldova.
„Vă dau un exemplu, care mi se pare teribil. Făceam facultate umanitară, de litere, legată de citit. Muncitorii, țăranii, cu tot respectul pentru meserie lor, aveau abonament la biblioteca „Krupskaia”. Noi, la anul trei abia, am reușit cu mare chin am reușit să obținem o îndreptare pentru a ne face carnet de cititori. Deja fiind acolo, în bibliotecă, era alt nivel. În sala de literatură străină știți ce citeam? Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mihai Ursache. Deci ce schizofrenie era în capul nostru, dacă pentru a citi autorii noștri, același Eminescu, trebuia să-i citim la literatură străină. Atunci când completam exemplare pentru a cere autorii respectivi, completam în două exemplare, pentru că un exemplar se ducea undeva la evidență. Eram marcați: „Aceștia citeau în sala de literatură străină””, a împărtășit și poetul și prozatorul, Emilian Galaicu-Păun.
A doua dezbatere din această serie este planificată astăzi, la Chișinău, la „Tucano Coffee Brasil” (17.00), Chișinău. A treia și a patra dezbatere vor avea loc vineri, 7 februarie, la LT „Meșterul Manole” din Sălcuța, Căușeni (12.00), respectiv seara, la Chișinău, la Biblioteca municipală „B. P. Hașdeu” (17.30).
Proiectul „AntiNostalgia - Privind spre viitor” este lansat de Biroul de la Chișinău al Radio „Europa Liberă” și este finanțat de Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!