„Statul trebuie să mențină în proprietate activele strategice, Calea ferată, Moldtelecom, rețelele energetice. Dar acolo unde businessul activează nu are ce căuta statul. Ce are statul cu strângerea metalolomului (n.n. fier uzat)?”, a spus Igor Dodon.

Potrivit lui, decizia de a scoate la privatizare Metalferos a fost luată pentru a liberaliza piața și pentru a lipsi „alți guvernanți de mecanisme pentru a monopoliza acest domeniu”. Când exact se va întâmpla asta, va decide Guvernul.

„Totul trebuie să fie într-un mod absolut transparent. Cred că cel mai bine e să fie „Licitație cu ciocanul”, cine dă mai mult acela să o ia”, a spus șeful statului.

Totodată, Igor Dodon afirmă că decizia de privatizare a acestei întrerpinderi nu exclude faptul ca toate acuzațiile privind monopolizarea pieței de către Metalferos de până acum „ să fie investigate”.

Statul controlează capitalul Metalferos, deţinând peste 78% din acţiuni. Respectiv monopolul activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase este deţinut de stat. Problema a fost însă în permanenţă în cine administrează Metalferos şi firmele căpuşe din jurul întreprinderii şi mai ales cine controlează fluxurile financiare, scrie mold-street.com.

Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc, ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de "demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora".

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieței de comerț și export a deșeurilor metalelor feroase și neferoase, care ar permite mai multor agenți economici să obțină licențe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Proiectul prevedea condiții speciale pentru operatori, precum dotarea cu terenuri speciale de colectare, mijloace tehnice, deținerea unui capital propriu de cel puțin 4 milioane de lei și o experiență de export în domeniu de circa 6 ani. De asemenea, documentul prevede majorarea până la 100.000 de lei (circa 6.000 de euro la acel moment) a taxei pentru eliberarea licenței de export de metale, care pe atunci era de 2.500 de lei.

Democraţii nu au susţinut iniţiativa, inclusiv şi vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei de atunci, care specifica într-o notă că "o eventuală liberalizare a activităţilor de comercializare şi export a deşeurilor, ar putea provoca un val de furturi şi sustrageri de utilaje şi obiecte feroase de pe teritoriul Republicii Moldova, situaţie cu care ţara noastră s-a confruntat la sfîrşitul anilor nouăzeci ai secolului trecut".

Premierul de atunci Vlad Filat a prezentat ulterior mai multe cifre care ar demonstra că Metalferos ar exporta cantităţi mult mai mari de deşeuri de metale, decât se raportează, iar banii dispar prin tot soiul de firme fantomă.

---