Curtea a menționat că la două dintre punctele contestate Dodon nu a adus argumente referitoare la neconstituționalitatea problemelor menționate. Acestea sunt punctul care se referă la numirea de către Parlament a cinci membri CSM din rândul profesorilor de drept titulari, precum și faptul că „funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcția de judecător de cel puțin trei ani efectiv lucrați”.

Cu referire la prevederile care stabilesc că preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului, Curtea a invocat articolul 122 din Constituție. Acest articol prevede că Consiliul este alcătuit din membri aleși (judecători şi profesori titulari) și membri de drept (Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiției şi Procurorul General).

Curtea a observat că în Constituție (i) nu este reglementată procedura alegerii președintelui Consiliului, (ii) nu este prevăzut dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari, (iii) nu se stabilește numărul de membri ai Consiliului, (iv) nu se stabilește procedura alegerii membrilor, și (v) nu se stabilește nici proporția de membri judecători și membri profesori titulari.

Pe de altă parte, Curtea a observat că, potrivit Constituției, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, ține de discreția Parlamentului să stabilească cota membrilor aleși, precum și apartenența Președintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a conchis că acest capăt al sesizării nu prezintă o problemă de constituționalitate.

Cu referire la prevederile care stabilesc că în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani, Curtea a reținut că articolul 122 din Constituție nu reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii care pot deveni membri ai Consiliului. Curtea a menționat că nu poate analiza situația judecătorilor care candidează la funcția de membru al Consiliului din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului, deoarece nu a identificat ce drept al candidaților garantat de Constituție ar fi afectat prin impunerea acestei condiții.

Curtea a menționat că „lipsa abaterilor disciplinare a candidaților la funcția de membri ai Consiliului din rândul judecătorilor nu prezintă o problemă de constituționalitate, ci mai curând o problemă a prestigiului justiției. Mai buna soluționare a acestei probleme ține de marja discreționară a Parlamentului”.

Pe 20 decembrie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege pentru reformarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Până a decide asupra promulgării legii, Igor Dodona depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care i-a solicitat Curții să examineze dacă unele prevederi din Legea adoptată de Parlament nu contravin Constituției, prin prisma următoarelor aspecte:

(a) cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari urmează a fi numiți de Parlament, cu votul majorității deputaților aleși;

(b) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului;

(c) pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcția de judecător de cel puțin trei ani efectiv lucrați, și

(d) pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani.

Dodon menționase că normele contestate ar contravine articolelor 1 [statul de drept], 7 [supremația Constituției], 15 [universalitatea drepturilor și libertăților], 16 [egalitatea] și 122 [componenţa Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituție.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News