La unison cu mai multe țări ale lumii, la Chișinău, victimele Holocaustului au fost comemorate luni, 27 ianuarie, într-o ceremonie organizată la Memorialul „Victimelor fascismului”.
În 2016, Parlamentul R.Moldova a aprobat o declarație prin care a acceptat „Raportul final al Comisiei internaționale privind studierea Holocaustului”, o comisie înființată în România și prezidată de Elie Wiesel. Prin acel raport, adoptat în 2004, România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust.
La Chișinău, comunitatea evreiască, supraviețuitori ai Holocaustului, alături de lideri politici și religioși au comemorat memoria victimelor Holocaustului de pe teritoriul fostei Basarabii și din Transnistria.
Ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului a început pe fundalul inconfundabilei muzici din celebra peliculă „Lista lui Schindler”. Filmul lui Steven Spileberg povestește, în bază de fapte autentice, despre salvarea a peste 1100 de evrei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial de către industriașul german Oskar Schindler. Milioane de alți evrei au fost mistuiți de malaxorul morții inventat de Hitler și acoliții săi.
Unul dintre puținii supraviețuitori este Josef David Belous. Avea mai puțin de patru ani când a fost dus alături de mamă și frați în lagărul de concentrare de la Râbnița. Și astăzi îl urmărește gândul că fratele său era la un pas de a fi aruncat în Nistru pentru o bucată de pâine:
„Suntem foarte puțini, supraviețuitori ai Holocaustului. Am rămas puțini peste 50 de persoane. Eu am fost dus la Râbnița, alături de părinți și trei frați. Indirect am adoptat alți doi băieței ai căror părinți au fost uciși. Locuiam alături de podul din Râbnița. În afară de mama și fratele mai mare, Sioma, restul familiei eram bolnavi de tifos. Mama l-a rugat într-o seara pe Sioma să caute ceva de mâncare și mai târziu o vecină o anunța cu sufletul la gură că pe Sioma vor să-l înece în Nistru. Mama avea un inel prețios. L-a dat în schimbul fratelui meu, însă în acea seară mama a două fetițe pe care le cunoșteam nu a scăpat cu viață, a fost înecată în râu.”
Comemorarea victimelor Holocaustului la Chișinău
Datele conținute în cele peste patru sute de pagini ale raportului prezentat de Comisia Internaţională pentru studierea Holocaustului, cunoscut ca raportul Wiesel, după numele scriitorului de origine română, laureat al premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, arată că în anul 1941, doar în Basarabia şi Bucovina au fost omorâţi între 45 de mii şi 60 de mii de evrei, iar peste o sută de mii au murit urmare a deportărilor în regiunea transnistreană.
Prezent la comemorare, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartlomiej Zdaniuk, a deplâns reapariția discursurilor xenofobe și antisemite în lume, inclusiv printre politicieni. Diplomatul a pledat pentru educarea tinerei generații în spiritul toleranței.
„În primul rând, este nevoie de cunoaștere și, poate, pericolul cel mai mare este atunci când oamenii nu prea știu sau nu sunt informați, din mai multe motive. Aici un rol foarte important îl au, bineînțeles, instituțiile de învățământ, dar și părinții și familiile și întreaga societate, pentru ca să nu uităm niciodată. Despre multe lucruri putem spune așa. Rolul educației este unul foarte important pe parcursul vieții întregi”.
În vara lui 2016, Parlamentul de la Chişinău a adoptat o declaraţie politică prin care a acceptat concluziile raportului Wiesel și a condamnat „orice tentativă de ignorare și negare a Holocaustului”. Autoritățile moldovene și-au asumat astfel responsabilitatea să organizeze și să încurajeze activități prin care să vorbească deschis despre genocidul suportat de evrei.
În 2018 și-a început activitatea primul Muzeu al Holocaustului din Republica Moldova, iar duminică, în orașul Cupcini, din raionul Edineț, a fost inaugurat un monument în memoria a peste 300 de evrei uciși în iulie 1941. În acea perioadă, pe teritoriul orașului Edineț se afla unul din lagărele naziste.
La inaugurarea monumentului au fost și elevii liceului „Beniamin Zeev Herțli” din Chișinău, care de câțiva ani și-au asumat misiunea să explice semenilor din alte licee din țară ce pericole poate produce ignorarea istoriei. Printre ei și Emma, elevă în clasa a 11-ea, participantă a programului educațional Likrat Moldova:
„Împreună cu ai mei colegi, povestim elevilor din alte școli despre tradițiile istoriei poporului evreu pentru a pune capăt antisemitismului. Le vorbim despre poporul evreiesc, despre tradițiile lor, astfel încât să-i înțeleagă. Antisemitismul și rasismul apar atunci când oamenii nu înțeleg, când nu știu anumite lucruri. Sunt unii care neagă acele evenimente, alții care, dimpotrivă, le acceptă și-i susțin pe ceilalți. E o parte a istoriei care trebuie discutată, de care nu trebuie să ne fie frică pentru ca pe viitor acele greșeli să nu se mai repete”.
În aceste zile, și comunitatea romilor îi comemorează pe etnicii romi uciși în lagărele naziste. În Republica Moldova nu se operează cu date oficiale privind numărul de victime în comunitatea romilor dar raportul Wiesel amintește, între altele, că în teritoriul din stânga Nistrului au fost deportați peste 25 de mii de romi, dintre care 11 mii de persoane și-au pierdut viața.
