Această constatare vine în urma dezbaterilor publice pe subiectul contractului de concesionare, unde instituțiile vizate nu erau pregătite să răspundă aproape la nicio întrebare, oferită de către reprezantanții Curții de Conturi.

Inițial, subiect discutat a fost verificarea defectuoasă de către Comisia de monitorizare a contractului de concesionare, având în vedere că aceasta elabora un singur raport anual prin care se prezenta situația.

„Această concesiune înseamnă folosirea activelor statului, care nu a fost vândută, concesia nu înseamnă înstrăinare, eu presupun că toată lumea în această sală are suficientă pregătire și noi vorbim de lucruri elementare. Toate activele de care se folosește concesionarul rămâne și va rămâne mereu proprietatea statului. Concluzia este că statul prin reprezentanții săi are marele interes și firescul interes, permanent să stea cu ochii pe situația cum cel care a luat în concesie aceste active le folosește, cum asigură eficiența lor, ce are statul din asta, care sunt beneficiile, cum se conservează și cum se multiplică sau cum se dezvoltă aceste active. Atunci, cum statul prin unica sa pârghie pe care o are, care se numește Comisia de monitorizare, stă cu ochiul pe acest subiect...Stă el destul de modest o dată pe an, chiar dacă Hotărârea nr. 240 al Parlamentului din 8 decembrie 2016 spune că prin intermediul acestei Comisii create dispune ca aceasta să efectueze un cotrol strict al respectării contractului de concesiune per ansamblu și respectarea nivelului de investiție. Concluzia misiunii de audit este că destul de pasiv, ochiul cam semi-închis, mâna deloc încordată, figurativ exprimându-mă. Nu poate cu un asemnea randament al activității acestui organ, statul să-și cunoască avantajele și derularea contractului per ansamblu”, a declarat președintele Curții de Conturi, Marian Lupu.

Potrivit repezentantului Curții de Conturi, a fost constat faptul că au fost realizate o serie de lucrări, neincluse în devizul de cheltuieli, iar astfel s-a încălcat legislația națională. În același timp, prin lipsa actelor eliberate, celelalte instituții abilitate nu pot efectua o apreciere tehnică a lucrărilor.

În același timp, Comisia de monitorizare nu a fost chemată în 2019 la raport pentru a prezenta datele la zi, de către nicio instituție din ierarhia superioară, fie Guvern sau Parlament, potrivit președintelui Comisiei de monitorizare.

„Aceasta se întâmplă în condițiile în care acest subiect necesită acțiuni, management, și nu doar vorbe goale și dezbateri la infinit și fără finalitate”, a mai precizat președintele Curții.

Totodată, s-a constat că a fost procurată o mașină blindată, marca Audi, de aproape jumătate de milion de euro, care nu influențează calitatea serviciilor aeroportuare în niciun fel, iar argumentul responsabililor a fost că aceste cheltuieli nu au fost incluse în investiții și că mai mult nu se va repeta.

Potrivit specialiștilor, „aceste cheltuieli se includ în investițiile totale ale întreprinderii”, și nu cum au argumentat anterior reprezentanții.

„Situația ne este clară”, a precizat președintele Curții de Conturi.

Ulterior, este vorba de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) care nu a fost în deplină posibilitate de a răspunde la subiecte legate de faptul dacă Aeroportul Internațional Chișinău corespunde cerințelor IATA, aceștia precizând că rolul lor este de supravegherea siguranței zborurilor și securității aeronautice, preulând atribuțiile aferente protecției consumatorului în 2017, reprezentantul AAC menționând că „instituția vizată nu a participat la negocierea și elaborarea unui astfel de contract.”

De asemenea, pe un alt subiect pe care trebuia să-l cunoască Comisia de monitorizare, a făcut referire Ministerul Economiei, apoi celelalte persoane vizate ce trebuiau să răspundă de cifrele de investiție, au raportat date neconforme, fără a preciza la care curs valutar se convertesc sumele de bani din lei în euro și invers.

În urma răspunsurilor neclare, președintele Curții de Conturi a concluzuionat că instituțiile statului prin organismul ce-l reprezintă nu-și exercită munca aproape deloc, făcând trimitere către alte instituții în vederea unor răspunsuri privind investițiile și responsabilitatea concesionarului.

„O concluzie este că se formează impresia că instituțiile statului care sunt unite logic într-un singur organ, care trebuie să supravegheze implementarea acestui proiect, în realitate acționează sporadic, segmentat, conform principiului „Я не я, и корова не моя”. Trebuie să vorbim clar, pe șleau, pentru că sunt multe discuții la acest subiect, publice, politice, nu uităm că indiferent cum se folosesc aceste active ale statului, în concesiune sau nu, ele rămân a fi proprietatea statului și este o responsabilitate comtinuă a acestor instituții în cadrul acestui comitet să exercite monitorizarea. Abordarea eu nu știu, voi nu știți, nimeni nu se interesează, nu reflectă interesul și eficiența statului”, a concluzionat Marian Lupu.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News