Prima pandemie atestată în vremurile moderne a fost cunoscuta Ciumă Neagră, ciuma bubonică, Moartea Neagră care în sec. XIV a ucis într-un timp scurt milioane de oameni, reducând substanțial populația planetei.
În Europa se consideră că ciuma a omorât atunci circa 20 de milioane de persoane, o treime din populația continentului.
Și mai distrugătoare a fost „Gripa spaniolă”, în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial. Se consideră că între 50 și 100 de milioane de persoane au murit atunci, epidemia răspândindu-se pe întreaga planetă, inclusiv pe îndepărtate insule din Pacific.
De la primele asemenea epidemii aduse peste mare provine și termenul de carantină (quarantaine), care nu e altceva decât o perioadă de 40 (quarante) zile.
Exterminarea unui număr uriaș, chiar dacă greu de evaluat, de amerindieni, a avut de asemenea loc prin răspândirea unor maladii benigne, nepericuloase, pentru europeni, dar care pentru locuitorii celor două Americi, care nu posedau anticorpii necesari, s-au dovedit ucigătoare.
Precedenta epidemie de SARS coronavirus, similar cu cel actual din China, a ucis câteva sute de persoane în Asia în anii 2002-2003. Alte pandemii, precum epidemia de Ebola în Africa centrală și de vest, au cauze prea puțin cunoscute și rămân greu de stăvilit.
La nivel European se fac periodic recomandări, de la banalele măsuri de igienă precum spălarea mâinilor, până la purtatul unor măști în public. În caz de pandemie, însă, totul ar fi lăsat la nivelul statelor membre. Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul sănătății, care ține de ceea ce se numește subsidiaritate, altfel zis: măsuri luate la scară națională.
Acolo unde există deja un vaccin, vaccinarea pe scară largă este desigur măsura cea mai eficace într-un prim timp.
Romanul Ciuma, al lui Albert Camus, descrie în detaliu viața unui oraș în carantină, în plină perioadă de ecloziune a epidemiei, care e purtată de șoareci și șobolani, cum se întâmplă de multe ori. (Și, desigur, ciuma acolo este și o parabolă a nazismului.)
Detail suplimentar interesant pentru noi este că navele care au adus ciuma neagră în Europa în sec. XIV, ducând la prima distrugătoare pandemie veneau din Marea Neagră. Pe un alt plan simbolic: maladia era deseori transmisă prin șoareci și șobolani, iar anul nou chinezesc care începe acum se află sub semnul Șobolanului.
***
Sistemul există, oameni instruiţi există, echipamente există, algoritmi există, tehnici de laborator există...
În R. Moldova nu s-a înregistrat nici un caz de îmbolnăvire cu noul tip de coronavirus răspândit în China, a dat asigurări Agenția Națională pentru Sănătate Publică după ce în mediul online apăruseră speculaţii privind riscurile de pătrundere a virusului pe diverse căi, inclusiv prin intermediului unor loturi de produse de import.
„Sunt falsuri. Asta trebuie să o înţeleagă toată lumea, ca să avem un mesaj corect care să nu provoace panică în rândul populaţiei”, a precizat Nicolae Furtună, director interimar al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.
„R. Moldova în raport cu situaţia creată nu porneşte de la pagină curată. Da, este un nou tip de coronavirus, dar fiind o viroză care are la baza transmiterii mecanismul aerogen, în ţara noastră avem un sistem de supraveghere de rutină în ceea ce priveşte gripa, virozele respiratorii acute, inclusiv cele severe. Noi, săptămânal, prin intermediul punctelor de santinele amplasate în diferite zone geografice ale R. Moldova, supraveghem ceea ce se întâmplă. Sistemul există, oameni instruiţi există, echipamente există, algoritmi există, tehnici de laborator există. Nu ne aflăm într-un vid de posibilităţi şi informaţii”, a dat asigurări Nicolae Furtună.
Şefa de direcţie la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Natalia Caterinciuc, a menţionat ce alte măsuri întreprind autorităţile:
„R. Moldova din 2008 implementează regulamentul sanitar internațional. În acest context serviciul vamal şi poliţia de frontieră zi de zi monitorizează persoanele care trec prin punctele de trecere a frontierei. Termo-scanerul este instalat în aeroport încă de pe perioada gripei pandemice. Poliţia de frontieră este acum dotată şi cu termoscanere portabile”.
Presa moldoveană relatează că printre cei 50 de muzicieni români despre care s-a anunţat zilele trecute că au revenit din China după un turneu de 50 de zile ar fi şi trei muzicieni moldoveni. Aceştia au avut concerte inclusiv şi în oraşul Wuhan din China, identificat drept epicentru al infecție cu coronavirus. Concertul a avut loc însă în decembrie până a izbucni focarul. Cei trei muzicieni moldoveni nu au semnalat deocamdată probleme de sănătate.
Jurnalista Elena Cioina de la portalul sanatate.info urmăreşte îndeaproape evoluţia noului tip de coronavirus. Ea zice că autorităţile moldovene monitorizează situația, deocamdată nu există stare de alertă, din moment ce Organizația Mondială a Sănătății a decis că boala respiratorie provocată de nou virus nu este încă o urgență de sănătate publică de interes internațional. Elena Cioina spune că autorităţile de la Chişinău au reuşit în trecut să facă faţă unor provocări similare. Cel mai recent exemplu e epidemia de rujeolă care a izbucnit în mai multe state europene în 2016 şi a ajuns în Moldova în 2018:
„Noi, datorită faptului că am avut totuşi o imunizare mult mai bună în rujeolă faţă de alte state, am reuşit să prevenim răspândirea acestei infecţii printre copii şi chiar să prevenim decesele printre ei, ceea ce nu s-a întâmplat, de exemplu, în România sau în Ucraina, unde noi ştim că au fost zeci de mii de cazuri, inclusiv foarte multe decese. Cu rujeola noi ne-am descurcat, paradoxal, dar destul de bine, în anul 2018, şi autorităţile au reuşit să intervină anume în focarele unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri, chiar au reuşit să-i convingă pe mai mulţi să se vaccineze după aceste cazuri. Dacă luăm gripa, în fiecare an, practic, primim vaccinurile cu întârziere, dar totodată avem o rată destul de mică şi de îmbolnăviri, dar şi de decese.”
Moldova a reuşit să înfrunte relativ bine şi pandemia de gripă porcină declarată de organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2009. Cu ajutorul partenerilor externi autorităţile de la Chişinău au reuşit să procure volumul necesar de vaccinuri pentru toate categoriile vulnerabile, iar rata deceselor a fost mai mică decât în statele vecine România şi Ucraina.
