Deși Codul Educației oferă părinților și comunităților mai multe oportunități de participare în viața școlii, ele încă nu sunt valorificate în deplină măsură

O părere destul de bună sau foarte bună despre învățământul din țara noastră o au apr. 71% din părinții intervievați. Totuși, ponderea celora care au o părere proastă sau foarte proastă despre învățământul din Republica Moldova este statistic semnificativă, fiind de 24%. De asemenea, este semnificativă și ponderea celora care consideră că învățământul privat este mai bun decât cel de stat (cca 23%).

Foto: IPP

Participarea părinților la educația propriilor lor copii se axează, în principal, pe promovarea modului sănătos de viață, pe protecția copiilor de informații nocive, pe educarea simțului de disciplină, ponderea respondenților care declară că practică astfel de activități fiind de 86%. Cu regret, o parte semnificativă dintre părinți nu desfășoară activități cu caracter dezvoltativ cu propriii lor copii, lăsându-le pe seama școlii. Astfel, 21% din respondenți- au declarat că deloc nu citesc cărți cu copiii lor, 23% din respondenți - că nu fac sport împreună cu ei, iar 17% din respondenți - că deloc nu practică activități dezvoltative.

Cel mai des, interacțiunile dintre școală și părinți se reduc la invitarea părinților la ședințe și la frecventarea sau nefrecventarea acestora de către părinți (89% dintre părinți au declarat că au mers la astfel de ședințe). Circa 56% dintre părinți au fost invitați să ajute doar la activitățile de întreținere și îmbunătățire a infrastructurii școlii sau să contribuie cu bani.

Neatragerea de către școli a părinților în abordarea problemelor importante pentru ei duce la scăderea activismului acestora. Cca 60% din respondenți au declarat că ei niciodată nu au încercat să influențeze în vreun fel deciziile care se iau de către conducerea școlii. Cca 53% din părinții-respondenți consideră că propunerile și opiniile exprimate de ei influențează doar într-o măsură mică sau chiar foarte mică deciziile luate de școală.

În multe cazuri, activitatea reprezentanților comunităților locale în consiliile de administrație ale școlilor are un caracter formal, cele mai acute probleme ale școlii nefiind înaintate de către ei spre examinare de către organele administrației publice locale.

Școlile mai rămân încă reticente față de eventualele participări ale părinților și comunităților în angajarea, evaluarea, promovarea și stimularea cadrelor didactice și a celor manageriale, în alegerea disciplinelor opționale și a tematicii cercurilor școlare, în combaterea fenomenului plăților informale, în lupta cu corupția în învățământ. Unii părinți nu prea sunt interesați de a participa prin activități concrete în viața școlii, iar administrațiile publice locale pasează problemele școlii organelor administrative de nivel ierarhic mai superior, considerând că școala nu este a comunității, ci a raionului sau a guvernului.

Asocierea părinților în organizații obștești ar putea contribui într-o măsură mult mai mare la promovarea intereselor lor legitime și la extinderea participării părinților în guvernarea instituțiilor de învățământ.

Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național cu o marjă de eroare de ±4,3% și sunt parțial comparabile cu cele ale unui studiu similar, efectuat în 2016 de către Institutul de Marketing, Analiză, Sondaje și Investiții ”IMAS INVEST”.

Studiul poate fi consultat pe pagina www.ipp.md, la rubrica "Publicații".


Pub