Curtea Constituţională și-a publicat marți raportul de activitate pentru anul 2019, dar în premieră documentul a fost prezentat public. Raportul se referă mai cu seamă la hotărârile luate de Înalta Curte începând din august când a fost numită o nouă componenţă a instituţiei.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Vladimir Ţurcan, a refuzat să comenteze controversatele decizii din iunie anul trecut care au dus la demisia in corpore a fostei componenţe.
Vladimir Ţurcan a invocat considerentele de ordin etic refuzând să dea o apreciere hotărârilor luate de foștii membri ai Curţii Constituţionale, în special cele adoptate în iunie, în plină criză politică. Înalta Curte ceruse atunci dizolvarea Parlamentului şi a constatat că guvernul instalat de Blocul ACUM şi PSRM ar fi fost ilegal. După care, în scurt timp, și-a anulat propria decizie. Modul în care au judecat magistrații de la Curte a ajuns în atenția Comisiei de la Veneţia care a constat că majoritatea parlamentară de la Chișinău formată atunci din PSRM şi blocul ACUM a acționat în limitele Constituției desemnând guvernul condus de Maia Sandu. Experții comisiei au ajuns la concluzia că nu existau condiții pentru dizolvarea Parlamentului. Ei au calificat drept „fără precedent” maniera în care Curtea Constituţională calculase termenul limită de trei luni pentru formarea guvernului. După avizul critic al Comisiei de la Veneţia judecătorii Curţii Constituţionale şi-au dat demisia in corpore.
„Evident că aceste evenimente din luna iunie 2019 nu sunt cele mai pozitive din istoria Curţii şi a ţării”, a comentat succint Vladimir Ţurcan, adăugând că: „sarcina care stă în faţa actualei componenţe este de a reanima imaginea Curţii Constituţionale, de a restabili încrederea şi a societăţii şi a cetăţenilor şi partenerilor noştri din exterior în faptul că Curtea este capabilă să se reîntoarcă în albia Constituţiei”.
Expertul în drept constituțional Teodor Cârnaţ crede că dacă magistraţii Curţii Constituţionale, în actuala lor componenţă, şi-ar dori cu adevărat să refacă imaginea instituţiei ar fi trebuit la început să condamne cu fermitate controversatele hotărâri luate de predecesorii lor:
„Curtea Constituţională trebuia să revadă acele hotărâri prin prisma funcţionalităţii Curţii şi să spună că astfel de hotărâri nu se vor adopta ulterior la comanda niciunui partid politic şi că condamnăm pe viitor astfel de acţiuni din partea judecătorilor. Vedem că Curtea, în noua componenţă, nu a luat nici o atitudine ceea ce înseamnă într-o oarecare măsură că tolerează în continuare ceea ce s-a făcut de către Curte în vechea componenţă.”
Expertul mai afirmă că există suficiente motive pentru ca societatea să își facă griji pentru independența actualei componenţe a CC în raport cu decidenții politici.
Teodor Cârnaț sugerează că noua componență a CC nu se poate lăuda cu un parcurs ireproșabil după ce guvernarea PSRM-ACUM a ignorat rezultatele propriilor concursuri pe care le-a organizat pentru selectarea celor mai buni magistrați.
Teodor Cîrnaţ: „Criteriile în baza cărora au fost selectaţi judecătorii Curţii Constituţionale nu au fost obiective, echidistante bazate pe profesionalism şi integritate. au servit criterii bazate pe clientelism, servilism şi membru de partid. Pun la îndoială orice hotărâre adoptată de către Curtea Constituţională în actuala componenţă fiind după criteriile în baza cărora a fost creată e de a servi actuala guvernare în frunte cu preşedintele şi mai puţin de a garanta supremaţia Constituţiei. Sunt de părere că Curtea în actuala componenţă trebuie, mai devreme sau mai târziu, să-şi dea demisia.”
Din cei şase judecători care au fost numiţi, cel puțin trei au în spate o vizibilă afiliere politică. Vladimir Țurcanu a fost deputat PSRM, Domnica Manole a candidat la alegerile parlamentare pe listele Blocului ACUM, iar Nicolae Roșca, numit de către Guvern, a fost membru al biroului permanent al PAS. La numirea în funcție magistraţii au renunţat prin jurământ la afilierile lor politice şi s-au angajat să nu nu dea curs oricăror sugestii sau presiuni provenite din societate.
