(video/update) Stoianoglo: Prin intermediul acestor două procuraturi, Republica Moldova a fost tratată ca un stat poliţienesc

După sinteza contoralelor la Procuratura Generală, Alexandr Stoianoglo a declarat că prin activităţile PA și PCCOCS, care au vizat încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului, „Republica Moldova a fost tratată de o bună parte a societăţii într-o perioadă de mai mulţi ani ca un stat poliţienesc în care oamenii au trăit cu simţul fricii faţă de organele de drept apreciate ca inchizitorii”.

Procurorul General Alexandr Stoianoglo a declarat în fața presei că procurorii implicaţi în activitățile de control al procuraturilor specializate au întâmpinat probleme de ordin major în verificarea în ansamblu a activităţii acestor procuraturi, din cauza lipsei „practic totale” a evidenţei activităţilor de bază a procuraturilor, în contextul în care procurorii-şefi sunt obligaţi să asigure prin registre unice evidenţa permanentă a cauzelor/proceselor penal (10 registre).

„În aşa situaţie nu a fost posibil de verificat completamente pe câte cauze penale, de facto, s-a exercitat şi condus urmărirea penală, câte persoane au fost reţinute şi câte din ele au fost arestate, câte din ele au fost scoase ulterior de sub urmărire penală”, a spus demnitarul.

Ce ține de eficiența Procuraturii Anticorupție, Procurorul General a declarat că această instituție nu a lucrat eficient în ultimii patru ani. Fiecare a 3-a infracțiune din cele investigate și deduse judecății a fost clasificată drept infracțiune minoră, sau nu atinge gradul de severitate al infracțiunilor clasificate cel puțin grave.

„Din numărul total de sentințe în instanțele de fond, 33% reprezintă cazuri de corupție minoră, de mită de maximum 5000 de lei. (...) Dosarele de rezonanță se prăfuiesc în safeuri neavând finalitate cu anii”, a declarat Stoianoglo, concluzionând că potențialul PA a fost utilizat doar în documentarea cazurilor minore, „în scopul creării unor indicatori statistici favorabili”.

Cât despre dosarul privind furtul miliardului, procurorul general susține că la investigațiile în cadrul acestui dosar lucrează un grup format din doar șase persoane, în timp ce o altă cauză, nesemnificativă, este investigată de un grup format din 45 de persoane.

„Auditul procesual al materialelor cauzei penale au scos în evidență multiple carențe, ceea ce înseamnă că direcția pe care s-au focusat procurorii până în prezent, nu a permis să aibă loc o investigație complexă și obiectivă, cu referire la toți potențialii beneficiari ai furtului miliardului” spune Stoianoglo.

Cazul interceptărilor: „Legea stabilește că o persoană nu poate fi inteceptată mai mult de șase luni”, spune procurorul general. „În acest caz, aceste prevederi legale au fost ignorate totalmente. Mai multe persoane au fost interceptate timp de 8 sau chiar 12 luni. O persoană cu funcție de răspundere din cadrul procuraturii a fost interceptată neîntemeiat, motivul fiind că „nu este cunoscut utilizatorul numărului de telefon”, chiar dacă această persoană era arhicunoscută de toți angajații iar numărul de telefon era utilizat zi de zi în scopuri de serviciu.”

Pornind de la cele stabilite în rezultatul verificărilor efectuate, având în vedere că pe mai multe cazuri s-a acționat prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu și cu admiterea încălcărilor grave de lege, în temeiul prevederilor art.43 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, încălcările menționate, admise de un şir de procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție şi PCCOCS, pot constitui abateri disciplinare şi urmează a fi verificate în cadrul procedurilor disciplinare.

În privinţa unor procurori deja a fost sesizat în acest sens CSP, iar în privinţa altora pregătirea dosarelor disciplinare este în derulare.

La fel, alte cazuri de încălcări grave, care au rezultat inclusiv ingerinţe importante şi disproporţionate în drepturile omului, sunt şi vor face obiect de investigare în cadrul procedurilor penale.

„Prin activităţile acestor două procuraturi specializate care au vizat încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului, Republica Moldova a fost tratată de o bună parte a societăţii într-o perioadă de mai mulţi ani ca un stat poliţienesc în care oamenii au trăit cu simţul fricii faţă de organele de drept apreciate ca inchizitorii”, a declarat procurorul general, care a mai declarat că la acest moment, obiectivul de bază al Procuraturii este de a restabili simţul de siguranţă al oamenilor şi încrederea în justiţie.

Controalele dispuse de Procurorul General, Alexandr Stoianoglo au vizat toate dimensiunile de competență ale celor două procuraturi specializate pentru ultimii patru ani. Verificările au fost efectuate de către două grupuri de procurori, conform unor indicatori concreți.


Pub