Actualitate

Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului, folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se fac diverse combinaţii. Un preparat specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia. După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din nicio gospodărie.

Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.

Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean). Deosebirea faţă de piftia preparată in bucătăria tardiţională românească este că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri, iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat.

Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean. De pe masa de Crăciun a ruşilor lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte, ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la proţap şi chifteluţele din peşte

rri.ro 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *