Ce conține pachetul de acte expediat de Ministerul Justiției către Consiliul Europei
Ministerul Justiției anunță, într-un comunicat de presă, că a transmis, prin intermediul canalelor diplomatice, către membrii Grupului ad-hoc de experți ai Consiliului Europei, constituit în vederea susținerii eforturilor de consolidare a sectorului justiției din R. Moldova, trei documente.
Astfel, au fost expediate: Proiectul Strategiei de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023, Proiectul Planului de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023 și Propunerea de proiect pentru evaluarea judecătorilor.
1. Proiectul Strategiei de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023
Ministerul menționează că a elaborat proiectul, începând cu anul 2017, „cu suportul tuturor actorilor din sectorul justiției interesați în continuarea firească a dezvoltării respectivului sector”.
Printre obiectivele enumerate în document sunt: modificarea Constituției în partea ce ține de asigurarea independenței judecătorilor, precum și activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); asigurarea numirii persoanelorîn funcțiile de conducere ale instanțelor judecătorești și ale procuraturii de către organele administrative (CSM și CSP); fortificarea mecanismelor de verificare a judecătorilor și procurorilor subaspectul profesionalismului, integrității și intereselor; continuarea procesului de optimizare a instanțelor judecătorești; optimizarea sistemului procuraturii; consolidarea instituției medierii; dezvoltarea platformelorinformaționale „E-Dosar” / „E-Executare” /„E-Reținere” / „Urmărire penală: E-Dosar” etc.
2. Proiectul Planului de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023
Autoritățile își propun să sporească independența sistemului judecătoresc prin operarea mai multor modificări în Constituție: numirea inițială în funcție a judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă, prin excluderea termenului de 5 ani; numirea în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către președintele R. Moldova; excluderea vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani pentru a putea fi numit judecător al Curții Supreme de Justiție; excluderea numirii preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti de către preşedintele R. Moldova; abrogarea art. 307 din Codul penal, care prevede pedepse pentru judecători pentru pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii.
De asemenea, sunt propuse modificări privind componența Consiliului Superior al Procurorilor și al Consiliului Superior al Magistraturii, dar și în ceea ce privește accederea în funcția de avocat.
3. Propunerea de proiect pentru evaluarea judecătorilor
Autoritățile vor să creeze o comisiei de evaluare a judecătorilor care va fi formată din 10 membri: cinci selectați de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități și cinci experți străini. Comisia va desemna 10 membri ai primului Colegiu pentru evaluarea și cariera judecătorilor – doi judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, doi judecători de la curțile de apel şi doi judecători care au fost numiți până la atingerea plafonului de vârstă de la judecătorii; trei reprezentanți ai societății civile, desemnați de Parlament, precum și un reprezentant al Institutului Național al Justiției.
Astfel, criteriile de evaluare a judecătorilor vor fi:
- integritate instituțională și respectarea regimului conflictelor in interese, diferențelor substanțiale, intereselor personale în corespundere cu prevederile Legii nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale, ale Legii integrității nr. 82/2017 și de prevederile Legii și ale Legii nr.133 privind declararea averii și intereselor personale;
- activitatea profesională: a) experiența profesională în sistemul judecătoresc; b) respectarea termenelor rezonabile în procesul de înfăptuire a justiției și de redactare a hotărârilor; c) lipsa constatărilor încălcărilor CEDO de către CtEDO cu privire la hotărârile judecătorești adoptate de judecător în ultimii 5 ani de activitate, precum și a cauzelor radiate de pe rolul CtEDO în temeiul art. 39 din CEDO;
- lipsa sancțiunilor disciplinare nestinse;
- instruirea profesională a judecătorului la nivel național și internațional;
- activitatea didactică în cadrul Institutului Național al Justiției și/sau în instituțiile de învățământ superior de specialitate juridică;
- deținerea titlurilor științifice;
- cunoașterea limbilor de circulație internațională.
Ministerul Justiției precizează că proiectul noului document de politici a fost elaborat în baza propunerilor formulate în scris și a celor prezentate verbal în cadrul discuțiilor cu actorii din sectorul justiției pe parcursul anului 2019, precum și în baza noilor priorități stabilite în Programul de guvernare. În același timp, proiectul Planului de acțiuni este într-o primă versiune, respectiv, textul acestor proiecte urmează a fi revizuit după consultarea suplimentară cu actorii interesați și partenerii de dezvoltare.
