O nouă răsplată pentru reparația Președinției: Erdogan cere ajutorul lui Dodon ca să preia controlul asupra liceelor Orizont

„Turcia se așteaptă ca Republica Moldova să extindă cooperarea, transferând școlile conduse de grupul terorist FETO către o organizație responsabilă”, a declarat președintele Turciei, după întâlnirea cu Igor Dodon, care a făcut o vizită la Ankara la sfârșit de 2019.

Erdogan a declarat că Turcia se așteaptă ca rețeaua de licee Orizont să fie transferată către Fundația Maarif. „Ministerul Educației din Moldova și Fundația Maarif din Turcia pot lucra în comun asupra problemei”, i-a sugerat Erdogan lui Dodon.

Totodată, Erdogan a ținut să mulțumească pentru extrădarea celor 7 profesori turci.

Așa-zisa „organizație responsabilă”, Maarif, este o controversată fundație înființată de guvernul turc în 2016, care și-a subordonat zeci de școli din toată lumea, presupus afiliate mișcării Gülen.

„Președintele Turciei, Recep Erdogan, a creat Maarif în septembrie 2016 ca o fundație educativă uriașă, finanțată din bani publici, pentru a-și promova ideologia islamică politică în străinătate prin intermediul instituțiilor de învățământ care au fost confiscate de la membrii mișcării Gülen”, se spune într-un articol publicat de Stockholm Center for Freedom (Centrul pentru Libertate din Stockholm).

Conducerea Fundației Maarif este controlată în întregime de președintele turc Erdogan, care are puterea de a numi 4 din 12 membri ai consiliului de administrație, organul executiv de decizie al Maarif, în mod direct, și trei membri ai cabinetului pe care îl conduce. Acești șapte membri sunt considerați ca membri permanenți, în timp ce restul sunt reprezentanți selectați din ministerele de afaceri externe și finanțe, precum și din Consiliul de învățământ superior (YÖK). Cu alte cuvinte, Erdoğan nu numai că numește membri-cheie în consiliu, ci reduce și profilul birocraților care vor reprezenta instituții publice relevante în cadrul consiliului. Cei șapte membri formează și consiliul de administrație, care gestionează activitatea zilnică a fundației.

Mai mult, legislația prevede că cei din conducerea fundației au dreptul la pașapoarte diplomatice, precum și drepturi și privilegii echivalente unui atașat diplomatic. Aceștia pot călători liber în toată lumea sub acoperire diplomatică, iar profesorii și directorii de școli angajați de Maarif sunt tratați ca funcționari guvernamentali.

Într-unul din articolele sale, jurnalistul turc Abdullah Bozkurt, președintele Centrului pentru Libertate din Stockholm, scrie: „Pe lângă construirea moscheilor și lansarea centrelor culturale și birourilor de dezvoltare care nu au alt scop decât eforturile de prozelitizare ale islamiștilor turci, Erdogan a creat o fundație educațională uriașă, numită Maarif, cu ajutorul unei legi pe care a impulsionat-o prin Parlament în iunie 2016. Fondurile și resursele au fost furnizate cu generozitate de la Trezorerie, în detrimentul contribuabililor, în timp ce șeful fundației aparent are legături strânse cu grupurile islamiste controversate din Turcia”.

„Erdogan se consideră calif, liderul tuturor musulmanilor din lume și vede Fundația Maarif ca pe un instrument în eforturile sale de a ajunge la grupuri musulmane care nu sunt turcești. El speră că poate ridica o generație de loiali pe pământ străin în efortul său de a înscrie noi recruți. Așa cum a redirecționat miliarde de dolari alocate pentru educația publică laică către școlile religioase publice și private din Turcia, Erdogan încearcă să obțină același lucru în străinătate, investind foarte mult în școli, moschei și centre culturale din țări străine. El personal face lobby pentru asta atunci când pleacă în străinătate în timpul vizitelor de stat sau când primește șefi de guvern sau de stat la luxosul său palat din Ankara”, mai scrie președintele Centrului pentru Libertate din Stockholm.