Armașu a menționat, întâi de toate, că nivelul actual al activelor oficiale de rezervă - aproape 3,053 mld dolari SUA – corespunde tuturor criteriilor de suficiență și asigură circa 4,7 luni de importuri prognozate de mărfuri și servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). „Aceasta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt și, în acest fel, susține credibilitatea Republicii Moldova pe plan internațional.”

Activele oficiale de rezervă, explică Octavian Armașu, sunt activele pe care Banca Națională le poate utiliza și controla în orice moment pentru a susține balanța de plăți, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenție în piață, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general.

Totodată, continuă el, nivelul rezervelor internaționale influențează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe, iar scăderea lor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de țară al Republicii Moldova și încrederea investitorilor străini.

Potrivit oficialului, „nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaționale. Astfel, utilizarea unei părți din rezervele internaționale, cu o ulterioară conversie a acesteia în moneda națională și majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM - asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.”

„Ca urmare, Republica Moldova s-ar confrunta cu o inflație cu impact negativ asupra economiei”, a punctat acesta.

Amintim că Igor Dodon a propus ca din rezervele Băncii Naționale să fie retras cel puțin un miliard de dolari pentru investiții în economie și infrastructură, fapt ce a stârnit mai multe reacții negative din partea mai multor deputați, dar și a economiștilor.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a declarat că ideea i se pare „năstrușnică”: „Dacă ar fi fost totul atât de simplu, ideea ar fi fost implementată demult. Inclusiv atunci când s-a furat un miliard din sistemul bancar.”

Directorul executiv ExpertGrup, Adrian Lupușor, a declarat că rezervele valutare ce vor fi canalizate „în proiecte infrastructurale sau alte activități ale Guvernului nicicum nu vor duce la dezvoltare economică. Pierderea unei bune părți din rezerve (o treime) va duce la deprecierea leului, creșterea puternică a inflației și descurajarea activității investiționale private (putem anticipa și un fenomen dezinvestional - plecarea din țară a investițiilor și depunerilor private de teama inflației și volatilității macroeconomice).”

---