Partidele politice înaintează femei pentru funcția de primar în localitățile unde probabilitatea de câștig al partidului este minimă. Femeile, mai degrabă, ajung să fie primare sau consiliere în satele mici, iar dacă este candidată independentă, șansele de câștig cresc considerabil. Mai rar femeile ajung deputate sau membre ale consiliilor orășenești. Concluziile experților Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare(CPD) au fost expuse, joi, la Clubul de presă „Femeile pe listele electorale: cum le percepe societatea?”, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice.

„Noi promovăm femeile pentru că ele sunt acum subreprezentate și noile prevederi legislative tind să asigure echilibrul de gen. Dacă va apărea un partid politic doar din femei, acestea vor fi nevoite, potrivit aceleeași legi, de asemenea, să asigure echilibrul dintre candidații de gen masculin și feminin. În cadrul campaniei electorale din toamnă au fost și partide care au defavorizat și bărbații (5%), pe când defavorizarea femeilor este de 30%”, a declarat experta CPD, Alina Andronache.

La Clubul de presă, experta Natalia Covrig a prezentat rezultatele unui sondaj, realizat de CPD, care arată că alegătorii ar prefera mai degrabă un bărbat pentru funcții elective, dar pentru funcții de conducere în instituțiile de învățământ și comitete părintești, peste 90% ar vota o femeie.

La capitolul promovarea de către mass-media a canditaților pentru funcții elective, femeile sunt în minoritate. La difuzarea a 20 de știri, doar o singură dată este menționată o femeie ce candidează pentru o funcție. „În cadrul dezbaterilor electorale doar una din 10 persoane este o femeie. Dacă vorbim de spoturi publicitare, femeile au apărut de 4 ori mai rar. Acest lucru vorbește despre faptul că mass-media nu contribuie la diminuarea discrepanțelor, ci la perpetuarea concepției eronate că locul femeilor nu este în politică”, a declarat Vasile Cantarji, expertul CPD.

Potrivit experților, „nu există soluții miraculoase de a soluționa această discriminare”. Totuși, CPD propune mai multe măsuri care ar îmbunătăți situația.„Trebuie să începem cu lupta împotriva prejudecăților și stereotipurilor și cu editarea manualelor școlare, pentru că majoritatea conțin imagini sexiste.O altă metodă ar fi reducerea discrepanțelor salariale ale femeilor și bărbaților. Reformarea concediului de îngrijire al copilului, ca părinții să decidă cât timp să stea acasă și deschiderea creșelor ar fi un imbold spre schimbarea lucrurilor. O altă soluție ar fi oferirea concediului și pentru bărbați ca femeile să se poată reintregra mai rapid în câmpul muncii, pentru că studiile CPD arată că femeile dispar din viața politică anume în perioada când copiii sunt mici și ele stau acasă în concediu.

Modificarea prevederilor legislative, adoptate în iulie 2019, impun ca la fiecare zece candidați, trei să fie femei, iar la alegerile următoare fiecare al patrulea candidat să fie femeie. Dacă nu s-ar fi modificat legea, practic femeile nu se regăseau în spațiul politic al Republicii Moldova. În acest sens, ponderea femeilor în politica moldovenească ar putea fi de 40% tocmai peste trei cicluri electorale, abia în 2031. 

Clubul de presă s-a desfășurat în cadrul campaniei „Jurnaliștii pentru oportunități egale și diversitate”, realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul Ambasadei Canadei la București.