Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, s-a întâlnit luni cu pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, pentru o ultimă încercare de a definitiva protocolul negocierilor în formatul 5+2 din luna octombrie de la Bratislava. Părțile nu au reuşit până acum să semneze documentul, mai ales din cauza opoziției transnistrene. Varianta de compromis propusă de reprezentantul președinției slovace a OSCE Franco Frattini şi susţinută de Chişinău a fost calificată de Tiraspol ca fiind lipsită de conţinut pe motiv că ar exclude punctele ce ţin de sectorul bancar, importurile în regiunea transnistreană și de circulația internațională cu permise transnistrene. Cu ce s-a încheiat noua rundă de negocieri?
Negociatorii-şefi din partea Chişinăului şi Tiraspolului, Alexandru Flenchea şi Vitali Ignatiev, au renunţat la tradiționala conferinţă de presă comună pentru a anunţa rezultatele, precizând că vor reveni cu detalii ulterior. Se pare însă că părţile nu au ajuns la vreo înţelegere.
Misiunea OSCE de la Chişinău, care a găzduit întrevederea, a anunţat doar că au fost discutate mai multe probleme din aşa-numitul protocol Berlin plus şi că cei doi reprezentanţi politici „au fost de acord să continue dialogul în interesul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”. În mesajul misiunii, publicat pe Facebook, nu se regăsește nici o menţiune despre numitul protocol de la Bratislava pe care Chişinăul spera să-l definitiveze astăzi.
În ajunul rundei, Flenchea a declarat că rămăsese un singur punct din protocolul discutat la Bratislava în luna octombrie în formatul 5+2 la care urma se să ajungă la un compromis. Vicepremierul pentru reintegrare a refuzat însă să spună ce prevede acel punct disputat. Surse demne de încredere ne-au spus că ar fi vorba despre armonizarea sistemelor fiscale, măsură sprijinită de Chişinău, dar contestată de Tiraspol.
Unificarea standardelor fiscale, a tarifelor vamale şi prevenirea contrabandei a fost una din priorităţile Chișinăului cu care Tiraspolul nu a fost de acord şi care a făcut imposibilă semnarea protocolului în luna octombrie de către părţi.
Alte puncte neagreate din protocol ţineau de sectorul bancar, importurile în regiunea transnistreană și de circulația internațională cu permise de conducere transnistrene, asupra cărora insista Tiraspolul. Aceste puncte au fost excluse însă într-o versiune de compromis propusă de reprezentantul președinției slovace a OSCE Franco Frattini. Chişinău a anunţat că ar fi gata să semneze documentul de compromis. Iar şeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev, l-a respins spunând că e lipsit de conţinut întrucât exclude insistențele Tiraspolului.
În ajunul negocierilor de luni de la sediul Misiunii OSCE de la Chişinău, Alexandru Flenchea a declarat că, indiferent dacă protocolul numit de la Bratislava va fi agreat sau nu până la finele acestui an, prioritățile Chişinăului rămân aceleaşi:
„Ele ţin de drepturile omului, libertatea de circulaţie, activitatea şcolilor cu predarea în grafie latină din regiune, dar şi probleme fiscale şi vamale. Aceste discuţii vor avea loc indiferent de rezultatul negocierilor pe textul protocolului.”
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat vineri la o teleconferinţă cu jurnalişti moldoveni că Moscova sprijină semnarea protocolului de la Bratislava, document despre care a spus că va determina „direcțiile de dezvoltare ulterioară în problema reglementării transnistrene”. Zaharova a mai spus că negocierile între Chişinău şi Tiraspol înregistrează un regres şi că mai multe rezultate atinse în 2017-2018 ar fi fost risipite.
Întrucât negocierile pe marginea acestui protocol au avut loc departe de ochii presei, mai mulţi experţi de la Chişinău îşi exprimă îngrijorarea faţă de eventuale cedări pe care le-ar putea accepta autorităţile moldovene.
