Cea mai importantă mare din istoria omenirii ar putea să moară: Marea Mediterană, amenințată de poluare și încălzire globală

În ultimii ani, dezbaterea pe tema salvării Mediteranei de Est a ajuns la un punct critic, pe măsură ce problemele care o amenință se înmulțesc sau se înrăutățesc. Una dintre probleme este cea a creșterii temperaturii. Mediterana se încălzește cu 0,12 grade Celsius pe an la suprafață.

Un raport prezentat în octombrie la o reuniune a Uniunii pentru Mediterana, un grup de state de pe toate coastele mării, arată că temperatura a crescut cu 1,5 grade Celsius peste cea înregistrată în perioada pre-industrială, noteză El Pais. Încălzirea este prin urmare cu 20% mai pronunțată aici decât în restul lumii.

Dacă nu vor fi luate măsuri până în 2040, temperatura va crește cu 2,2 grade Celsius față de perioada pre-industrială și posibil cu 3,8 grade în anumite zone ale bazinului.

O altă problemă este poluarea cu plastic. Mai exact, deși reprezintă 1% din oceanul planetar, Mediterana conține 7% din microparticulele de plastic care îl poluează.

Unele dintre aceste probleme țin de geografie. Topografia mării face ca diluarea toxinelor din apă să se facă greoi. Iar curenții mai puternici împing poluarea spre estul Mediteranei. Coflictele din regiune au și ele un efect.

În Siria, conductele terminalului Baniyas a fost sabotate în vară, iar petrolul s-a scurs în mare. În Gaza, stațiile de epurare au fost bombardate, iar apa netratată este deversată direct în mare. Pe timp de război, problemele de mediu devin evident secundare. Și nu a fost doar conflictul, dar și criza financiară și în general problemele economice ale țărilor din Africa de Nord, din Levant și din sudul Europei, care nu au mai avut timp să prioritizeze protecția litoralului.

Goana după rezervele de hidrocarburi, o nouă problemă

Dincolo de problemele de poluare există și o chestiune mai puțin cunoscută, cea a apariției speciilor invazive de pești din Marea Roșie, prin Canalul Suez.

Extinderea canalului în 2014 a înrăutățit această situație. ”Problema este foarte gravă. Avem 1.000 de specii străine în Mediterana. E ca o altă mare în interiorul Mediteranei”, spune Bayram Öztürk, directorul Fundației pentru Cercetare Marină, o organzație de mediu. Iar viitorul nu este deloc roz. În ultimul deceniu, mai multe rezerve de hidrocarburi au fost descoperite, iar state precum Egipt, Israel, Cipru, Turcia sau Grecia se grăbesc să le valorifice, în vreme ce activiștii pentru mediu se tem de efectele asupra ecosistemelor.

Turcia s-a dezvoltat ca o putere maritimă, dornică să domine estul Mediteranei, Egiptul și Israelul și-au sporit capabilitățile, SUA este tot mai prezentă, iar Rusia a derulat cel mai mare exercițiu naval în zonă, de la Războiul Rece și până în prezent.

„Nimic din ce văd nu mai este normal”

Multe din colțurile Mediteranei arată încă paradisiac, iar turiștii grăbiți ar putea să se îndoiască de ceea ce se găsește dincolo de această aparență. Dar schimbările climatice și creșterea populației în regiune vor avea un impact rapid și vizibil. ”Nimic din ce văd nu mai este normal”, spune Dimitris Achladotis, un pescar de pe insula grecească Kastellorizo, pentru The Atlantic.

În acest moment, o acțiune de succes trebuie să fie rapidă și să aibă susținerea tuturor statelor de la Mediterana, ceea ce pare greu de crezut că se va întâmpla. Libanul pare să fie cel mai mare poluator al coastelor Mediteranei și acordă Mediului un buget de doar nouă milioane de dolari anual.

Tot interesul comercial ar putea fi cel care salvează Mediterana și asta pentru că 200 de milioane de turiști îi vizitează coastele în fiecare an. Și așa cum spune Margarita Kannis, o membră a consiliului local din insulița Kastellorizo, totul depinde de turism ”în partea asta de lume”. ”Iar dacă nu poți înota în mare, ce rost mai are să vii aici?”, se întreabă Kannis.