PE SCURT
Nomadul digital este persoana care nu depinde de locul fizic de muncă și își combină activitățile cu deplasările constante în întreaga lume. Tot de ce are nevoie este un laptop, telefon, Internet și o profesie potrivită pentru munca la distanță. Dar care este istoria acestui fenomen și cum nomazii digitali schimbă lumea din jurul lor?
În 1997, Editura Uiley a publicat o carte a fizicianului Zugio Makimoto și a terapeutului David Matters, intitulată Digital Nomad. În ciuda faptului că un autor era specializat în semiconductori, iar al doilea – în caritate esoterică, cei doi au surprins corect spiritul vremii: nomadul digital este o persoană nouă care, datorită tehnologiilor și comunicațiilor mobile, nu este legată de un anumit loc de muncă, de locul de studii sau de agrement. Șaisprezece ani mai târziu, în 2013, Zugio Makimoto a scris: „La sfârșitul secolului XXI, majoritatea oamenilor ajungeau la locurile de muncă – de exemplu, în birourile din centrul orașului – la 9 sau 10 dimineața și plecau de la ora 5–6 seara. „Când am publicat cartea, telefoanele mobile doar câștigau popularitate. Astăzi, odată cu apariția dispozitivelor mobile inteligente personale, fiecare dintre noi se bucură într-un fel sau altul de un stil de viață nomad”.
PE LUNG
Cum a început totul: lumea s-a schimbat, profesiile s-au schimbat
În Rusia, creșterea oficială a sectorului informațional în 2007 a fost de 40 la sută, dar statisticile nu reflectă imaginea de care milenialii își mai amintesc foarte bine: calculatoarele au devenit accesibile și au apărut în aproape fiecare casă, iar programarea a devenit un hobby popular. Cine nu făcea programare, juca în rețea, cine nu juca, stătea online. Apoi, tinerii au început să monetizeze aceste cunoștințe și să câștige bani pe Internet. Așa a apărut munca digitală la distanță.
Primul val de „migrație digitală” a fost format anume din programatori și dezvoltatori IT. Viteza de transmitere a datelor prin Internet și comunicațiile mobile a crescut, costurile au scăzut, rețelele sociale și apelurile vocale prin Internet au apărut – în 2003 funcționa deja Skype. În 2007 a apărut Dropbox. Cererea de servicii pentru dezvoltatori a fost masivă a început să apară: comerțul electronic.
În același timp, a început să câștige avânt industria turistică: 2006 a fost un an record pentru turismul mondial – aproape 850 de milioane de oameni au vizitat alte țări. În Rusia, din 2000 până în 2008, PIB-ul și nivelul de trai au crescut constant. Anterior, freelancerii ruși lucrau acasă – la începutul anilor 2000 au început să călătorească activ.
Accesibilitatea muncii la distanță nu a devenit imediat clară
Accesibilitatea muncii la distanță nu a devenit imediat clară: dacă în Rusia Internetul la începutul anilor 2000 era deja de mare viteză, atunci în restul lumii, creșterea accesului la Internet în bandă largă a avut loc în perioada 2008-2010. Acesta a fost punctul de plecare pentru dezvoltarea freelancerilor ruși, iar ulterior – formarea culturii nomazilor digitali.
Goa a fost unul dintre primele puncte de atracție pentru freelancerii ruși. Mai târziu, s-au adăugat insulele și nordul Thailandei, insula Bali din Indonezia și alte puncte din întreaga Asia – această zonă a devenit cea mai populară datorită costurilor reduse. În 2012, închirierea unei case cu două etaje în Bali costa 300 dolari, care la acel moment constituiau aproximativ nouă mii de ruble. În același timp, un apartament cu o cameră din Moscova putea fi închiriat pentru cel puțin 25 de mii de ruble.
Dar motivele nu au fost doar economice. Milenialii au devenit concomitent și o generația „pierdută”, care nu era legată de țara lor. Era prima generație globală, a căror oameni au crescut în epoca Internetului. Au început repede să nege tiparul clasic al muncii angajate și al vieții ordonate în general. Și atunci au absorbit o nouă etică mondială a individualismului: construiești-ți viața după propriile reguli în locul care ți se potrivește cel mai mult.
Apoi au venit nomazii digitali
Mișcările constante și caleidoscopul de impresii au creat iluzia unei vieți pline și împlinite, care nu coincide întotdeauna cu realitatea. Prima și cea mai importantă problemă au devenit relațiile sociale: nomazii stabilesc ușor relații între ei, dar tot așa de ușor se despart, nomazii au pierdut contactul cu rudele și prietenii care au rămas acasă. La aceasta s-a adăugat oboseala de la mutare, dar și dorința de a te stabili la propria casă.
„Relațiile personale sunt primele care suferă”, confirmă aceste studii, Maria Sokolova, traducătoare și creatoare a podcastului No office. – În comunitatea nomadă există o mulțime de oameni care sunt apropiați ca spirit: aici este ușor să face cunoștință și să începi relațiile. Dar relațiile romantice, așa cum încep repede, atât de repede și se sfârșesc. De exemplu, atunci când încep călătoriile, oamenii se reunesc mai repede – este mult mai ieftin – și, după aceea, de multe ori, lucrurile merg prost. Dar și crizele interioare se înregistrează regulat: ce fac aici, cum am ajuns aici?”
„Viața mea în călătorii s-a schimbat atât de rapid, încât am început să fiu tristă”, spune Elena Saharova. „Nu am propria cană, prosopul meu, port aceleași haine pe care încep să le urăsc deja.” Nomazii digitali trăiesc într-o stare de incertitudine – iar acest lucru provoacă, desigur, un nivel foarte ridicat de anxietate.
„Un lucru util pe care l-am învățat în ultimii ani este faptul că relațiile sociale trebuie să fie întreținute și să se lucreze special la acest lucru. „Planul săptămânal include două apeluri telefonice către rude pentru a simți că cei dragi sunt în apropiere”.
Astfel, s-a dovedit că în lumea schimbărilor de oportunități și a granițelor aproape invizibile dintre state nomadul digital are probleme pe care trebuie să le recunoască, accepte și să le rezolve.
Nomazii digitali au devenit o nouă formație de lucrători la distanță, care este foarte diferită de generațiile anterioare. Sensul vieții lor a devenit autoperfecționarea și îmbunătățirea continuă a rezultatelor muncii lor. De asemenea, profesiile s-au schimbat: odată cu dezvoltarea comerțului electronic, a mediilor online și a rețelelor sociale printre nomazi digitali au apărut mult mai mulți designeri, marketeri, specialiști în SMM, redactori și traducători.
În plus, dacă predecesorii au căutat să găsească un loc confortabil pentru trai și au rămas acolo, atunci nomazii digitali au făcut din deplasare un model de comportament și un cult separat. Parțial datorită lor, călătoriile s-au transformat și într-un fetiș mondial – călătoriile și munca din orice parte a lumii.
Special pentru nomazi digitali, s-a schimbat și lumea: au apărut noțiuni de felul „coworkings” și „coliving”. Coworkings au înlocuit nomazilor digitali birourile și cafenelele zgomotoase cu internet slab, iar coliving au devenit pentru nomazii digitali din întreaga lume un adevărat refugiu – cămine temporare de interese. Muzica tare și alcoolul au fost înlocuite cu yoga.
„Nomazii digitali au devenit un grup de oameni cu o creștere rapidă, cu propriile nevoi și infrastructura deplină”, reflectă Nikita Kuimov.
Există ceva rău pentru societate în acest mod de viață?
Nomazii digitali nu se confruntă doar cu probleme interne – fenomenul în sine a început să fie supus criticii sociale. Există două motive principale: primul este volumul de lucrări semi-legale și evaziunea fiscală. Al doilea este neocolonialismul: cel mai adesea comunități mari de nomazi digitali se formează în țările în curs de dezvoltare, iar acest lucru duce la crearea unui cerc social, care este izolat de localnici, și la o economie paralelă. India, Thailanda, Vietnam, Indonezia, Mexic și Columbia sunt cele mai populare țări printre nomazi digitali. Cu cât însă crește nivelul de venituri, cu atât mai multe țări precum Portugalia, Regatul Unit sau Statele Unite apar pe listele celor mai bune locuri pentru nomazi digitali.
„Există o astfel de problemă, dar aceasta se referă la domeniul turismului și călătoriilor în general”, spune Nikita Kuimov. – Dacă trăiești mai mult, te integrezi mai mult, mai ales dacă ești deschis și știi limbi străine. Încercăm să includem participanții la proiectul Smena Station în procesele locale: avem un magazin în Sri Lanka, facem mici evenimente – curățăm plaja, pictăm școala. Și aceasta este o poveste cu două aspecte: dacă nomazii privesc localnicii ca pe un personal tehnic, atunci localnicii privesc vizitatorii ca niște saci cu bani”.
Ce-i așteaptă pe nomazi digitali în viitor?
Conform cercetărilor din 2018, în lume există aproximativ cinci milioane de nomazi digitali și încă 17 milioane planifică să devină unul singur: acest stil de viață a devenit visul unei generații. Acest lucru este valabil mai ales pentru Rusia, unde situația economică instabilă și represiunea politică predispun spre emigrare – cel puțin temporar. În același timp, educația s-a schimbat și: au apărut școli online, datorită cărora puteți deveni un nomad digital chiar și la etapa de pregătire.
În plus, profesiile viitorului înseamnă oportunități pentru mulți. „Am început să lucrez din 2012”, spune Elena Kondratieva, dezvoltatoare IT, care locuiește în Chiang Mai, Thailanda. – Prietenii mei aveau un site, iar eu îl umpleam cu mărfuri. Toate acestea m-au inspirat să creez un magazin online și am început să fac totul singură. Deși lucrez de la distanță, se dezvoltă foarte repede: dacă întâlnești comenzi în care nu înțeleg ceva, mă așez și studiez subiectul și să înțeleg. Totul depinde de propria dorință: când ești motivat, înveți rapid. Sunt din Ekaterinburg și m-am întors recent în oraș. Nu mă văd în acest oraș, nu simt creștere și dezvoltare. Acum locuiesc împreună cu fiul meu în Thailanda, iar aici reușesc să creez condiții excelente pentru el: o școală de limbă engleză, un mediu confortabil, câștig pentru amândoi. În Thailanda, mă simt mult mai bine și nu există presiune politică”.
Salariile din sectorul IT arată o creștere constantă: conform Yandex.Practicum, din 2016 până în 2018, salariul mediu al unui dezvoltator din sector a crescut de la 65 de mii de ruble la 90 de mii.
Elena studiază limba engleză și intenționează să-și continue educația IT în străinătate. Acest lucru este caracteristic pentru mulți nomazi digitali: punctul în care persoana se află în acest moment nu este niciodată cel final – de obicei este un pas important către ceva mai mult.
„Nu cred că ceea ce fac acum este ultima decizie din viața mea și voi face același lucru toată viața”, spune Elena Saharova. „Sunt deschisă la oportunități, concentrându-mă pe starea mea, pe visele mele – și merg pas cu pas” .Aceasta pare să fie esența întregului mod de viață al unui nomad digital – în mișcare constantă, dezvoltarea propriilor abilități și încredere în sine. Pentru cei care au învățat să construiască granițele personale, să planifice timpul, să învețe și să evolueze constant, granițele statelor și cele ale fuselor orare par să nu mai existe. Anume nomazii digitali au arătat prin exemplul lor că este un pas conștient și planificat, datorită căruia poți deveni cea mai bună versiune a ta”.
